Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România va modifica legislația privind lucrătorii străini

Redacția•19 noiembrie 2025
România va modifica legislația privind lucrătorii străini

Pe scurt

Guvernul României pregătește o modificare radicală a legislației privind forța de muncă străină, urmând să abroge actuala lege în favoarea unui nou act normativ care ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, conform declarației lui Ciprian Văcaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Noua legislație va introduce o procedură simplificată și termene mai scurte pentru aducerea lucrătorilor străini în România, facilitând astfel accesul acestora pe piața muncii locale. Totodată, legea va stipula clar faptul că un lucrător străin, odată ce primește permisul de muncă în România, nu are dreptul să lucreze în alte țări din Uniunea Europeană. În plus, proiectul legislativ va conține prevederi riguroase privind controlul muncii străinilor, dar și garanții financiare care să acopere costurile generate de angajarea acestora. Această schimbare vine ca răspuns la necesitatea optimizării și clarificării cadrului legal pentru muncitorii migranți, oferind o abordare mai transparentă și eficientă în gestionarea forței de muncă străine pe teritoriul României. Implementarea noii legi va influența semnificativ modul în care angajatorii pot recruta și administra lucrătorii din afara țării, contribuind la un sistem mai bine reglementat și predictibil.

România va modifica legislația privind lucrătorii străini

România va modifica legislația privind muncitorii străini

Guvernul României pregătește o schimbare majoră a cadrului legislativ referitor la munca străinilor pe teritoriul țării. Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS), a declarat pentru Economedia.ro că actuala lege va fi abrogată, iar un nou act normativ dedicat muncitorilor migranți ar putea intra în vigoare chiar de la 1 ianuarie 2026.

Proceduri simplificate și termene mai scurte

Potrivit oficialului, scopul principal al noii legislații este să faciliteze accesul muncitorilor străini pe piața muncii din România printr-o procedură mult mai simplă și cu termene mult mai scurte. Această modificare vine în contextul creșterii cererii de forță de muncă în diverse sectoare economice, unde deficitul de lucrători autohtoni a devenit tot mai acut.

Practic, procesul de obținere a permisului de muncă pentru cetățenii din afara țării va fi mai rapid și mai clar reglementat, ceea ce va spori atractivitatea României ca destinație pentru migranții care doresc să muncească legal și să contribuie la economie.

Limitările privind activitatea în alte țări UE

În același context, Ciprian Văcaru a subliniat că un lucrător străin care primește permis de muncă în România nu va putea fi angajat pentru activități desfășurate în alte state membre ale Uniunii Europene. Această prevedere vizează în special prevenirea muncii ilegale și a utilizării greșite a permisului de muncă românesc pentru a lucra în alte țări UE fără formalitățile corespunzătoare.

Această clarificare legislativă aduce o mai mare transparență și asigură respectarea reglementărilor europene în materie de muncă transnațională.

Control sporit și garanții financiare

Noul proiect de lege include, de asemenea, un set de măsuri destinate să întărească monitorizarea modului în care angajatorii implică lucrătorii migranți. Vor fi prevăzute reglementări privind controlul periodic și instituirea unor "garanții financiare" care să acopere costurile aferente angajării acestor muncitori.

Astfel, autoritățile vor putea să verifice mai strict respectarea contractelor și să evite situațiile de abuz sau exploatare, oferind o protecție sporită atât pentru angajați, cât și pentru stat.

Implicații pentru piața muncii din România

Această reformă ambițioasă reflectă nevoia tot mai mare a economiei românești de a atrage forță de muncă externă, într-o manieră legală și bine reglementată. Facilitatea accesului, alături de o supraveghere adecvată, sunt pași esențiali pentru a asigura competitivitatea companiilor locale și reducerea deficitului de angajați în industrii cheie precum construcțiile, agricultura sau serviciile.

Pe de altă parte, restricțiile privind utilizarea permisului de muncă pentru activități în afara granițelor Regatului României ajută la consolidarea ordinii și a disciplinei pe piața muncii, în conformitate cu normele Uniunii Europene.

Calendar și implementare

Noua lege este așteptată să fie adoptată și aplicată începând cu data de 1 ianuarie 2026, timp în care autoritățile vor finaliza detaliile actului normativ și vor pregăti infrastructura administrativă necesară pentru implementare. Până atunci, prevederile actuale vor rămâne în vigoare, însă există deja un angajament ferm pentru o reformă profundă și eficientă a regimului muncii pentru străini în România.

Foto: Cateyeperspective / Dreamstime.com
Redactor: Iulian, iulian@romania-insider.com
Sursa: Romania-Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.