Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România va înregistra a treia cea mai ridicată temperatură din valurile de căldură din Europa până în 2100, arată un studiu

Redacția•08 decembrie 2025
România va înregistra a treia cea mai ridicată temperatură din valurile de căldură din Europa până în 2100, arată un studiu

Pe scurt

Un studiu recent realizat de experții în sisteme climatice de la Reinders Corporation plasează România pe locul al treilea în Europa în ceea ce privește vulnerabilitatea la valurile de căldură până în anul 2100, cu medii anuale de trei astfel de fenomene, fiecare având o durată totală de 17 zile și temperaturi medii de 36,82°C, depășind astfel toate țările mediteraneene precum Grecia, Turcia sau Italia. Cercetarea, care a analizat date de modelare climatică, frecvența valurilor de căldură și temperaturile medii în țările europene, a sintetizat aceste informații într-un scor total de vulnerabilitate unde România înregistrează 65,99, fiind urmată de Moldova și Bulgaria, în timp ce Franța și Rusia ocupă primele două poziții. Cu toate că România este devansată de Rusia (79,92) și Franța (100), ea se confruntă cu un număr mai mare de valuri de căldură pe an (3 față de 2 în Rusia), iar durata cumulată a acestora este superioară (17 zile față de 14 în Rusia), accentuând astfel riscurile legate de schimbările climatice în Europa de Est, regiune surprinzător de vulnerabilă la astfel de extreme termice. Gerrit Jan Reinders, CEO-ul și expertul în date climatice de la Reinders Corporation, subliniază că România va avea condiții mai severe decât zonele tradițional asociate cu valurile de căldură mediteraneene, generând o presiune termică semnificativă care ar putea afecta sănătatea populației și mediul în următoarele decenii, ceea ce evidențiază necesitatea unor măsuri urgente de adaptare și prevenție într-un climat european tot mai instabil.

România va înregistra a treia cea mai ridicată temperatură din valurile de căldură din Europa până în 2100, arată un studiu

România, pe locul 3 în Europa la temperaturi extreme din valurile de căldură până în 2100, arată un studiu recent

Un studiu realizat de experți în sisteme climatice de la Reinders Corporation relevă o realitate alarmantă pentru România: țara noastră va fi printre cele mai afectate din Europa de valurile de căldură extreme până la finalul acestui secol. Clasată pe locul trei într-un top al vulnerabilității la valurile de căldură la nivel european, România este prognozată să suporte anual trei astfel de evenimente, cu o durată totală de 17 zile și temperaturi medii de 36,82°C – cifre care o plasează dincolo de toate țările mediteraneene vizate de cercetare.

Studiul: Analiză amplă pe baza modelelor climatice

Cercetarea a implicat analiza detaliată a datelor de modelare climatică, frecvenței valurilor de căldură și temperaturilor medii din mai multe state europene pentru a identifica primele zece țări care vor resimți cel mai puternic efectele încălzirii globale până în 2100. Indicatorii de bază au inclus frecvența anuală a evenimentelor de caniculă, durata cumulată în zile, precum și temperatura medie aferentă acestor episoade. Toate aceste date au fost integrate într-un scor global de vulnerabilitate la valuri de căldură, prin care au fost ordonate statele europene cu cele mai intense riscuri.

România domină în estul Europei

Rezultatele poziționează România cu un scor de 65,99 la vulnerabilitatea la valuri de căldură, depășind țări precum Turcia (58,70), Grecia (58,38) sau Italia (43,03). În top rămân în fața noastră doar Franța, cu un scor maxim de 100, și Rusia, care înregistrează 79,92. Interesant este că, deși Rusia are un scor mai mare, România va fi afectată de mai multe valuri de căldură – trei pe an, în linie cu Republica Moldova, în timp ce Rusia, Grecia și Italia vor înregistra doar unul sau două astfel de evenimente în fiecare an.

Durata cumulată a valurilor de căldură în România, de 17 zile anual, este egală cu cea a Moldovei și semnificativ mai ridicată decât cea din Rusia (14 zile), Turcia (13), Ucraina (13) sau Italia (9 zile). Această situație face ca estul Europei să fie considerat un „punct fierbinte” neașteptat pentru valurile de căldură, cu România în fruntea acestui cluster regional, urmată de Moldova pe locul patru și Bulgaria pe cinci.

Comentariile expertului

Gerrit Jan Reinders, CEO al Reinders Corporation și specialist în date climatice, a subliniat aspectul surprinzător al poziției României: „Este remarcabil faptul că România va întâmpina condiții de valuri de căldură mai severe decât țări mediteraneene tradițional asociate cu temperaturi ridicate, precum Grecia, Turcia sau Italia. Cele trei evenimente anuale, cu temperaturi medii de 36,82°C, creează o povară termică care depășește așteptările obișnuite legate de destinațiile din sudul Europei.”

Implicații și necesitatea adaptării

Aceste previziuni subliniază importanța măsurilor serioase pentru adaptarea la schimbările climatice în România și în regiunea est-europeană. Valurile de căldură nu doar că afectează sănătatea populației, cresc riscul problemelor legate de insuficiența energiei pentru răcire, dar au și un impact major asupra agriculturii, economiei și ecosistemelor locale. Pregătirea infrastructurii și a strategiilor de gestionare a acestor fenomene devine astfel o prioritate esențială pentru viitor.

Foto: LCVA | Dreamstime.com
Pentru mai multe detalii: radu@romania-insider.com
Sursa originală: Romania Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.