Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România va fi conectată la rețeaua electrică a Europei Occidentale

Redacția•21 decembrie 2025
România va fi conectată la rețeaua electrică a Europei Occidentale

Pe scurt

România urmează să fie conectată la rețeaua energetică a Europei Occidentale printr-un proiect major finanțat de Uniunea Europeană, care prevede investiții de 30 de miliarde de euro până în 2035 și care va lega rețelele electrice ale României de cele din Ungaria și Austria. Ministrul energiei, Bogdan Ivan, a subliniat semnarea acestui pachet de finanțare robust, menit să crească capacitatea de interconectare a României aproape dublu, de la 4.000 MW la 7.200 MW, ceea ce va contribui direct la reducerea prețurilor la energie și la sporirea stabilității energetice. În plus, pachetul include proiectul Coridorului Verde, o inițiativă transregională care transportă energie de bază din Azerbaidjan prin România, cu o capacitate de 4.800 MW. România devine astfel un nod esențial în noile „autostrăzi energetice” care leagă Marea Neagră și regiunea Balcanică, facilitând accesul la piețele vest-europene ale energiei, cum ar fi Franța, unde prețurile scăzute sunt asigurate de energia nucleară. Estimările oficiale indică faptul că interconectarea va fi funcțională până în 2028. România se confruntă în prezent cu costuri ridicate ale energiei electrice, situându-se pe locul 21 la nivel global, din cauza capacităților interne insuficiente și a creșterii cererii energetice din regiunea Europei de Sud-Est, amplificată de deteriorarea infrastructurii energetice din Ucraina și de limitările interconexiunilor cu piețele occidentale. Proiectul comun cu Ungaria și Austria, care urmează să fie oficializat printr-un memorandum, este o oportunitate strategică pentru România de a transforma aceste avantaje regionale în beneficii concret resimțite de gospodării și economie printr-o energie mai accesibilă și mai stabilă. Această conectare la rețeaua occidentală marchează un pas important în alinierea României la standardele energetice europene și în consolidarea securității energetice pe termen lung.

România va fi conectată la rețeaua electrică a Europei Occidentale

România va fi conectată la rețeaua energetică a Europei Occidentale

România urmează să fie integrată în rețeaua energetică a Europei Occidentale, ca urmare a unor investiții masive în infrastructura rețelelor electrice, în valoare totală de 30 de miliarde de euro. Aceste fonduri vor fi asigurate de Uniunea Europeană până în anul 2035, iar proiectul va conecta România în mod direct cu Ungaria și Austria, într-un efort comun menit să extindă capacitățile de interconectare.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat oficial semnarea acestui pachet financiar destinat dezvoltării rețelelor de electricitate. „Este vorba despre un finanțare serioasă, ce poate ajunge până la 30 de miliarde de euro, susținând proiectele esențiale pe care le-am propus în cadrul acestei strategii. Interconectarea rețelei noastre cu Europa Occidentală reprezintă un obiectiv strategic, prin care ne propunem concret și direct să diminuăm prețurile la energie și să creștem stabilitatea energetică a României,” a declarat ministrul Bogdan Ivan pe pagina sa de Facebook.

Capacitate dublată de interconectare

În urma finalizării proiectului, România își va aproape dubla capacitatea de interconectare, de la 4.000 MW, cât este în prezent, la 7.200 MW. Această majorare semnificativă va permite un flux mai mare de energie electrică către și dinspre țările vecine din vest, consolidând astfel legătura energetică cu piețele europene dezvoltate.

Pachetul de finanțare include și proiectul „Coridorul Verde” – o inițiativă transregională ce facilitează transportul energiei stabile, furnizate din Azerbaidjan, prin România către Europa. Capacitatea acestui coridor este de 4.800 MW, fapt ce evidențiază rolul strategic al țării noastre în infrastructura energetică continentală.

România, nod central în „autostrăzile energetice” europene

Ministrul Bogdan Ivan a subliniat după întâlnirea Consiliului UE că România este situată în centrul unor rute energetice esențiale. „În România se intersectează principalele autostrăzi energetice. Coridorul Verde, ce aduce energie din Azerbaidjan, iese în România din Marea Neagră. Ruta de gaz Trans-Balcanică tranzitează țara noastră, iar interconectorul Austria–Ungaria–România asigură o parte importantă din noua „autostradă energetică”. Suntem pe o poziție foarte avantajoasă și trebuie să transferăm această valoare în beneficiul populației și economiei reale,” a punctat oficialul român.

Ca urmare a acestei întâlniri, România va elabora împreună cu Ungaria și Austria un memorandum pentru a accesa acest pachet de finanțare solidă dedicat proiectelor de interconectare.

Conectarea cu piețele vest-europene până în 2028

Ministrul a mai anunțat că se preconizează ca până în anul 2028 România să fie conectată eficient cu piețele energetice din vestul Europei, cum este și Franța, unde prețurile joase la electricitate sunt susținute de producția abundentă din surse nucleare.

În prezent, România se situează pe locul 21 în topul țărilor cu cele mai scumpe prețuri la electricitate, potrivit unei statistici realizate de Agenția Internațională pentru Energie (IEA), care a analizat costurile de consum casnic în 144 de state. Printre cauzele principale ale prețurilor ridicate sunt atât factorii interni, precum capacitățile de producție insuficiente ce impun importuri costisitoare, cât și factorii externi, cum ar fi creșterea accentuată a cererii de energie în regiunea Europei de Sud-Est, cauzată de deteriorarea infrastructurii energetice din Ucraina și de limitările actuale ale capacităților de interconectare cu piețele vestice.

Acest proiect amplu marchează un pas important către o mai bună integrare a României în piața energetică europeană și spre o creștere a stabilității și competitivității energetice naționale.

Foto credit: Bogdan Ivan (Facebook)
Pentru mai multe detalii: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.