Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România va depune o nouă cerere de decontare în cadrul Facilității pentru Reziliență până la sfârșitul lunii noiembrie

Redacția•11 noiembrie 2025
România va depune o nouă cerere de decontare în cadrul Facilității pentru Reziliență până la sfârșitul lunii noiembrie

Pe scurt

Guvernul României intenționează să depună până la sfârșitul lunii noiembrie o nouă cerere de decontare pentru peste 2,5 miliarde de euro în granturi prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, a anunțat prim-ministrul Ilie Bolojan într-o postare pe Facebook, preluată de G4media. Fondurile vor fi direcționate spre finanțarea unor lucrări majore de infrastructură, precum și spre reabilitarea spitalelor și școlilor. Cererea va include 60 de jaloane, majoritatea fiind deja îndeplinite, iar restul – în domenii precum sănătate, mediu, energie, transport și guvernanța companiilor de stat – se află în faza finală de implementare și vor fi încheiate în următoarele două săptămâni prin decizii guvernamentale. În iunie, România a primit circa 1,3 miliarde de euro în urma celei de-a treia cereri de decontare, sumă compusă din 622 milioane de euro granturi și 657 milioane de euro împrumuturi. Totuși, aproximativ 870 milioane de euro (814 milioane în granturi și 55 milioane în împrumuturi) au rămas suspendate din cauza neîndeplinirii unor jaloane, iar țara are termen până pe 28 noiembrie 2025 pentru a implementa măsurile necesare deblocării acestor fonduri, 231 milioane de euro fiind legate de pensiile magistraților. România va primi în total 21,4 miliarde de euro conform actualizării Mecanismului de Redresare și Reziliență, față de suma inițială de 28 miliarde, din care peste 10 miliarde au fost deja atrase, existând posibilitatea de a accesa încă aproximativ 11 miliarde euro până în august 2026. Această inițiativă reprezintă un pas esențial pentru susținerea dezvoltării durabile și modernizarea infrastructurii critice din țară.

România va depune o nouă cerere de decontare în cadrul Facilității pentru Reziliență până la sfârșitul lunii noiembrie

România va depune o nouă cerere de decontare în baza Mecanismului pentru Redresare și Reziliență până la sfârșitul lunii noiembrie

Guvernul României intenționează să înainteze o nouă cerere de decontare pentru fonduri nerambursabile ce depășesc suma de 2,5 miliarde de euro în cadrul Mecanismului pentru Redresare și Reziliență (MRR), a anunțat premierul Ilie Bolojan într-o postare pe Facebook, citată de G4Media în seara zilei de 10 noiembrie. Aceste fonduri vor fi alocate pentru realizarea unor lucrări majore de infrastructură, precum și pentru reabilitarea spitalelor și unităților de învățământ.

60 de jaloane, majoritatea deja îndeplinite

Premierul Bolojan a precizat că cererea de decontare vizează 60 de jaloane, majoritatea acestora fiind deja realizate. „Celelalte jaloane care privesc domeniile Sănătății, Mediului, Energiei, Transporturilor și guvernanței companiilor de stat se află în faza finală de implementare. În următoarele două săptămâni, acestea vor fi definitiv încheiate în cadrul ședințelor guvernamentale”, a declarat Bolojan.

Situația plăților anterioare și jaloanele nefinalizate

În iunie, România a încasat aproximativ 1,3 miliarde de euro ca urmare a celei de-a treia cereri de plată, din care 622 milioane de euro au fost granturi, iar 657 milioane de euro, împrumuturi. Totuși, o sumă de circa 870 milioane de euro – compusă din 814 milioane euro grant și 55 milioane euro împrumut – a rămas suspendată, pentru că anumite jaloane nu fuseseră încă îndeplinite.

România are un termen limită de șase luni, până la 28 noiembrie 2025, pentru a implementa toate măsurile necesare care să permită deblocarea integrală a acestor fonduri restante. Din acești bani, 231 milioane de euro sunt asociate cu pensiile magistraților.

Perspectivele financiare pentru România în cadrul MRR

Potrivit planului revizuit al Mecanismului pentru Redresare și Reziliență, România urmează să primească un total de 21,4 miliarde de euro, o sumă redusă față de valoarea inițială stabilită la 28 miliarde de euro. Până în prezent, țara noastră a absorbit deja peste 10 miliarde de euro și mai poate accesa circa 11 miliarde de euro până în august 2026.

Această nouă solicitare de decontare vine într-un moment cheie pentru avansul proiectelor prioritate și pentru asigurarea fondurilor necesare continuării investițiilor majore în sănătate, educație și infrastructură, domenii cruciale pentru modernizarea României.

Foto: Ruletkka / Dreamstime
Contact: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.