Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România va atinge un record de 8% din PIB în investiții publice în 2026, susținând o creștere economică puternică

Redacția•14 noiembrie 2025
România va atinge un record de 8% din PIB în investiții publice în 2026, susținând o creștere economică puternică

Pe scurt

România se pregătește pentru un avans economic mai puternic în 2026, susținut de o investiție publică record de aproximativ 8% din PIB, a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, pentru Ziarul Financiar. Acest nivel excepțional de investiții, posibil de realizat prin absorbția completă a fondurilor din Facilitarea pentru Redresare și Reziliență a Uniunii Europene, va oferi un impuls temporar, dar semnificativ, pentru economie, compensând efectele negative ale măsurilor de consolidare fiscală așteptate în 2025, când creșterea economică este estimată sub 1%. Dăianu subliniază că 2026 va marca un vârf al investițiilor publice, care vor contrabalansa reducerea deficitului bugetar și vor putea genera o evoluție economică superioară celei din 2025, în ciuda unui context global fragile, marcat de tensiuni geopolitice și o economie mondială orientată spre contracție. Planurile de investiții ale României se bazează pe proiecte infrastructurale majore finanțate prin mecanisme europene, precum Planul Național de Redresare și Reziliență, deși absorbția istorică redusă a fondurilor reprezintă în continuare un risc important, chiar dacă îmbunătățirile recente aduc speranțe pentru anul 2026. Totodată, Dăianu avertizează că, după încetarea valului excepțional de finanțări europene post-2026, economia va resimți un șoc, iar responsabilitatea pentru susținerea creșterii va reveni sectorului privat, care are nevoie de predictibilitate, resurse financiare adecvate și stabilitate geopolitică consolidată pentru a-și extinde investițiile. Astfel, România se află într-un moment crucial în care investițiile publice masive vor stimula creșterea pe termen scurt, dar pe termen lung succesul depinde de capacitatea mediului privat de a prelua rolul principal în dezvoltarea economică.

România va atinge un record de 8% din PIB în investiții publice în 2026, susținând o creștere economică puternică

Investițiile publice-record de 8% din PIB în 2026, un impuls esențial pentru creșterea economică a României

România se pregătește pentru un salt semnificativ în planurile de investiții publice în anul 2026, când acestea vor atinge un nivel-record de aproximativ 8% din PIB. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat pentru Ziarul Financiar, pe 13 noiembrie, că această creștere excepțională a investițiilor ar putea compensa efectele negative ale măsurilor de consolidare fiscală, sprijinind astfel o expansiune economică mai solidă în anul viitor. În anul 2025, România se așteaptă la o creștere economică modestă, sub 1%.

Un impuls temporar, dar de mare amploare pentru economie

Dăianu subliniază că nivelul ridicat al investițiilor, posibil doar prin absorbția completă a fondurilor disponibile prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, va reprezenta un stimul temporar, dar crucial pentru economia românească. „Aceste investiții publice, echivalente cu aproximativ 8% din PIB, sunt o situație unică pentru România. Vor atinge un vârf în 2026”, a explicat el. Președintele Consiliului Fiscal adaugă că, dacă acest volum semnificativ de investiții va reuși să contrabalanseze efectele reductive generate de diminuarea deficitului bugetar, rezultatul final va fi o evoluție mai bună a economiei în 2026 comparativ cu anul în curs.

Contextul global fragil influențează perspectivele interne

Pe fondul unui mediu internațional marcat de tensiuni geopolitice accentuate și o tendință generală spre contracție în economia mondială, aceste investiții finanțate din fonduri europene pot deveni principala sursă internă de creștere în 2026, după cum punctează Dăianu. Într-un astfel de context incert, aceste resurse financiare suplimentare vor juca un rol esențial în menținerea ritmului de dezvoltare economică al României.

Prioritatea proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene

Planurile investiționale pentru anul 2026 se bazează în principal pe proiecte majore de infrastructură, finanțate prin mecanisme europene, cu un accent special pe Planul Național de Redresare și Reziliență. Economiștii avertizează însă că unul dintre riscurile-cheie rămâne capacitatea relativ scăzută a României de a absorbi rapid aceste fonduri. Totuși, progresele recente în acest domeniu sporesc optimismul pentru o absorbție mai eficientă în anul viitor.

Provocările după încetarea finanțărilor excepționale

Daniel Dăianu avertizează că, după 2026, când valul excepțional de finanțare europeană se va estompa, economia românească va resimți un șoc. În absența unor noi influxuri majore de capital din partea Uniunii Europene, responsabilitatea susținerii creșterii economice va reveni în mod tot mai clar sectorului privat.

Pentru a stimula investițiile pe termen lung, întreprinderile vor avea nevoie de predictibilitate, resurse financiare adecvate și, foarte important, de stabilitate geopolitică. „Dispariția acestui val de finanțare europeană va transfera povara creșterii economice pe umerii sectorului privat”, avertizează Dăianu. „Sectorul privat are nevoie însă de condiții clare, fonduri suficiente și o stabilitate geopolitică consolidată pentru a iniția și susține investiții.”

Concluzii

Investițiile publice-record preconizate pentru anul 2026 oferă României o oportunitate rară de a stimula creșterea economică într-un context global dificil. Totuși, aceasta reprezintă o soluție temporară, iar provocarea reală va consta în capacitatea economiei de a se adapta după încetarea finanțărilor europene masive. Succesul pe termen lung va depinde în mare măsură de măsurile adoptate pentru a crea un mediu propice investițiilor private și de modul în care România va gestiona riscurile externe și interne.

iulian@romania-insider.com
Foto: Ruletkka/Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.