Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România urmează să ramburseze istoricii 6,8 milioane USD datorie către SUA pentru împrumutul din 1992

Redacția•21 decembrie 2025
România urmează să ramburseze istoricii 6,8 milioane USD datorie către SUA pentru împrumutul din 1992

Pe scurt

Guvernul României a aprobat pe 18 decembrie un proiect de lege care stabilește cadrul legal pentru rambursarea unei datorii istorice de 6,8 milioane de dolari către Statele Unite, sumă aferentă unui împrumut contractat în 1992 pentru importul de bumbac destinat industriei textile, cu o durată de 30 de ani. Importurile au fost realizate prin intermediul unor operatori desemnați de statul român la acea vreme, însă o parte dintre aceștia, precum SC Textilcotton SA, SC Impex Overseas Corp SRL și SC Tuvic Impex SRL, au intrat în faliment sau au fost dizolvate, făcând imposibilă recuperarea datoriilor. În acest context, România își asumă integral plata datoriei pentru a-și respecta obligațiile internaționale și a evita penalitățile suplimentare acumulate, care la data de 30 iunie 2025 totalizau aproximativ 6,8 milioane de dolari, incluzând 4,9 milioane dolari principal, 821.000 dolari dobânzi restante și peste 1,08 milioane dolari penalități. Rambursarea va fi efectuată prin bugetul Ministerului Economiei, într-un capitol distinct, asigurând o gestionare transparentă și clarificând definitiv situația acestei datorii vechi de peste trei decenii. Prin această achitare, România își menține statutul de „Dependable Undertaking”, vital pentru participarea la programe internaționale de achiziții și pentru consolidarea credibilității comerciale și diplomatice, în special în relația cu SUA. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a subliniat că, deși poate părea o acțiune tehnică, plata acestei datorii reprezintă un gest de respect, corectitudine și bun simț față de partenerii internaționali, în contextul în care împrumutul inițial de 10 milioane de dolari a fost destinat susținerii unor companii românești ce au închis ulterior, lăsând datorii neachitate statului român. Această decizie reflectă angajamentul țării de a-și onora obligațiile financiare istorice și de a-și întări imaginea pe scena internațională.

România urmează să ramburseze istoricii 6,8 milioane USD datorie către SUA pentru împrumutul din 1992

România se pregătește să ramburseze o datorie istorică către SUA de 6,8 milioane USD pentru un împrumut din 1992

Guvernul României a aprobat joi, 18 decembrie, un proiect de lege ce stabilește cadrul legal pentru achitarea unei datorii în valoare de 6,8 milioane de dolari către executivul Statelor Unite. Această sumă acoperă un împrumut contractat în anul 1992, pe o perioadă de 30 de ani, folosit pentru importul de bumbac destinat industriei textile.

La acea vreme, importurile erau efectuate prin intermediul unor operatori desemnați de statul român. Însă, de-a lungul anilor, unele dintre aceste companii au intrat în faliment sau au fost dizolvate, iar datoriile nu au mai putut fi recuperate. Printre firmele implicate se numără SC Textilcotton SA, SC Impex Overseas Corp SRL și SC Tuvic Impex SRL, toate cu întârzieri la plata obligațiilor și care nu mai există legal.

Având în vedere această situație, statul român își asumă responsabilitatea integrală de a achita această datorie, dorind astfel să respecte angajamentele internaționale și să evite acumularea unor penalități suplimentare.

Conform datelor oficiale, la 30 iunie 2025, datoria României către SUA se ridica la aproape 6,8 milioane USD. Din această sumă, circa 4,9 milioane USD reprezintă rambursări capitale neachitate, 821.000 USD sunt dobânzi restante, iar peste 1,08 milioane USD reprezintă penalizări acumulate din cauza întârzierii plăților.

Proiectul de lege prevede ca plata să fie efectuată din bugetul Ministerului Economiei, într-un cont distinct, pentru a asigura o gestionare directă și transparentă a sumelor și pentru a clarifica definitiv situația acestei datorii vechi de peste trei decenii.

Achitarea acestei datorii este esențială pentru ca România să-și mențină statutul de „Dependable Undertaking” – o certificare care facilitează participarea în programe internaționale de achiziții publice și care întărește credibilitatea țării în relațiile comerciale și diplomatice cu partenerii externi, în special cu Statele Unite ale Americii.

Ministrul Economiei, Radu Mîruță, a explicat contextul acestui împrumut: „La începutul anilor ’90, Guvernul României a contractat de la SUA un împrumut în valoare de 10 milioane de dolari pentru a sprijini anumite companii românești selectate cu materie primă – bumbac. Bumbacul a fost livrat, companiile au falimentat, iar datoria nu a fost plătită. România a rămas cu această obligație neacoperită.”

În opinia ministrului, această rambursare „poate părea o acțiune tehnică, însă în realitate este vorba despre respect, corectitudine și bun simț”.

Prin decizia de plata a acestei datorii, România marchează un pas important în consolidarea relațiilor cu un partener strategic și în asigurarea unei bune reputații pe scena economică internațională. Totodată, rezolvarea acestei restanțe evită acumularea unor noi costuri financiare cauzate de penalități suplimentare și le oferă autorităților române certitudinea respectării angajamentelor asumate în trecut.

Foto: Konstantin Chagin/Dreamstime.com
Contact autor: radu@romania-insider.com

Tags: România, datorie istorică, SUA, împrumut 1992, Ministerul Economiei, rambursare datorii, industrie textilă

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.