Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România susține crearea centrelor de returnare a migranților finanțate de UE în afara blocului comunitar

Redacția•21 decembrie 2025
România susține crearea centrelor de returnare a migranților finanțate de UE în afara blocului comunitar

Pe scurt

România se numără printre cele 19 state membre ale Uniunii Europene care solicită Comisiei Europene finanțare pentru înființarea unor centre de returnare a migranților situate în afara spațiului comunitar, în contextul unei politici migratorii mai stricte adoptate recent la nivelul UE, conform raportării Agerpres. Această inițiativă survine după deciziile adoptate pe 8 decembrie de miniștrii de interne ai UE, care au aprobat o serie de acte legislative menite să reglementeze mai strict sosirea migranților și să accelereze procedurile de returnare a solicitanților de azil cărora li s-a respins cererea. Măsurile deschid calea pentru crearea așa-numitelor „centre de returnare” („return hubs”), facilități amplasate în afara UE unde solicitanții de azil respinși ar putea fi transferați în așteptarea repatrierii. Într-o poziție comună adresată Comisiei Europene, cele 19 state semnatare, printre care alături de România se află Danemarca, Olanda, Germania, Italia, Suedia, Austria, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Malta, Bulgaria, Belgia, Republica Cehă, Finlanda, Cipru, Grecia și Croația, au solicitat Bruxelles-ului să treacă rapid de la acordul politic la implementarea efectivă, inclusiv prin furnizarea resurselor financiare necesare susținerii acestui nou demers ce urmărește gestionarea eficientă și umană a migrației în Uniunea Europeană. Această colaborare reflectă un efort comun pentru a asigura un control mai riguros asupra fluxurilor migratorii și pentru a optimiza procesul de returnare a migranților cu statut de azilanți respinși, aducând în prim-plan importanța finanțării dedicate și a cooperării multilaterale în cadrul spațiului european.

România susține crearea centrelor de returnare a migranților finanțate de UE în afara blocului comunitar

România susține inițiativa pentru centre de returnare a migranților finanțate de UE, situate în afara blocului comunitar

România se află printre cele 19 state membre ale Uniunii Europene care au solicitat Comisiei Europene alocarea de fonduri pentru înființarea unor centre de returnare a migranților, amplasate în afara UE. Această solicitare vine în contextul înăspririi politicilor migrației în interiorul blocului comunitar, informează Agerpres.

Pe 8 decembrie, miniștrii de interne ai UE au adoptat o serie de acte legislative menite să reglementeze mai strict modul de primire a migranților și să accelereze procesul de returnare a persoanelor cărora le-a fost respinsă cererea de azil. Aceste măsuri deschid calea pentru crearea așa-numitelor „centre de returnare” – facilități externe unde solicitanții de azil respinși ar putea fi cazați temporar, în așteptarea repatrierii.

Într-o poziție comună adresată Comisiei Europene, cele 19 state semnatare au îndemnat Brussels-ul să treacă rapid de la acordul politic la implementare efectivă, inclusiv prin alocarea resurselor financiare necesare pentru susținerea acestui nou demers.

Pe lângă România, lista susținătorilor include Danemarca, Olanda, Germania, Italia, Suedia, Austria, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Malta, Bulgaria, Belgia, Republica Cehă, Finlanda, Cipru, Grecia și Croația.

Această inițiativă reflectă o schimbare importantă în gestionarea fluxurilor migratorii, promovată la nivel european, care încearcă să reducă presiunea asupra frontierelor externe ale UE și să eficientizeze procedurile de azil și returnare.

Contextul deciziei și impactul asupra politicilor europene de migrație

Hotărârile luate de miniștrii de interne ai UE în luna decembrie reprezintă un pas crucial către consolidarea controlului la granițele blocului și aplicarea unor politici mai ferme în ceea ce privește migrația. Centrele de returnare propuse sunt gândite să funcționeze ca spații intermediare, unde solicitanții de azil cărora le-a fost refuzată cererea vor fi transferați temporar înainte de a fi repatriați în țările lor de origine sau în alte țări terțe.

Inițiativa consideră acest model un instrument flexibil, care poate fi adaptat nevoilor fiecărui stat membru și atuă ca un catalizator pentru un sistem de migrație gestionat mai eficient și mai responsabil. Totodată, înființarea acestor facilități în afara spațiului UE răspunde îngrijorărilor legate de securitate și de gestionarea ordonată a fluxurilor migratorii.

România, un actor activ în cadrul Uniunii Europene

Prin sprijinul acordat acestei inițiative, România își afirmă angajamentul față de o politică europeană comună în domeniul migrației, care să armonizeze responsabilitățile între statele membre. Propunerea face parte dintr-un efort concertat de a gestiona mai bine frontierele, de a proteja drepturile solicitărilor legitime de azil și de a asigura returnarea promptă a celor care nu îndeplinesc criteriile.

De asemenea, prin implicarea sa, România contribuie la crearea unui cadru euroepan solid și sustenabil pentru abordarea provocărilor generate de migrație, care vizează atât securitatea internă, cât și respectarea normelor internaționale privind drepturile omului.

Perspective și pași următori

Odată ce Comisia Europeană primește această solicitare comună, se așteaptă ca procesul de punere în practică să fie accelerat, cu un focus puternic pe asigurarea finanțării necesare. Implementarea efectivă a centrelor de returnare va necesita cooperare strânsă între statele membre, instituțiile UE și țările terțe implicate.

Această măsură ar putea schimba semnificativ modul în care Uniunea Europeană abordează gestionarea migranților aflați în situații juridice complexe și va încerca să ofere o soluție practică și umană la provocările actuale din domeniul migrației.

Foto: Poliția de Frontieră Română (Politiadefrontiera.ro)
Contact autor: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.