Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România susține acordul de liber schimb UE-Mercosur în contextul protestelor fermierilor de la Bruxelles

Redacția•21 decembrie 2025
România susține acordul de liber schimb UE-Mercosur în contextul protestelor fermierilor de la Bruxelles

Pe scurt

România și-a exprimat sprijinul pentru proiectul acordului de liber schimb dintre UE și Mercosur, conform declarației președintelui Nicușor Dan din 19 decembrie, subliniind că rezervele anterioare au fost depășite, iar acordul, negociat de peste 25 de ani și amânat până în ianuarie, promite o creștere semnificativă a schimburilor comerciale între cele două blocuri. Deși Franța, Italia și Polonia se opun din cauza riscului de invazie a produselor ieftine, Germania, Spania, țările nordice și acum România susțin acest deal, argumentând că deschiderea către o piață vastă precum America de Sud este benefică pentru exporturi și economie, iar acordul include și clauze de protecție în cazul unui aflux excesiv de anumite produse pe piața europeană. În paralel, mii de fermieri au protestat în Bruxelles împotriva reducerilor bugetare din politica agricolă comună, a taxelor pe emisiile de carbon și a acordului UE-Mercosur, blocând drumuri și confruntând autoritățile care au răspuns cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene; cifra oficială a participanților la protest este de 7.300 de fermieri. Totodată, la Consiliul European, Nicușor Dan a anunțat acordul UE de a împrumuta 90 de miliarde de euro Ucrainei, menționând că aprobarea unanimă a fost dificilă din cauza rezervei exprimate de Ungaria, Slovacia și Cehia, considerate mai degrabă probleme politice decât tehnice, și că Ucraina va rambursa suma după încheierea conflictului, dobânda fiind plătită din bugetul UE, în timp ce discuțiile privind activele înghețate continuă; astfel, poziția României reafirmă angajamentul său în susținerea cooperării comerciale și a stabilității regionale prin această inițiativă importantă a UE.

România susține acordul de liber schimb UE-Mercosur în contextul protestelor fermierilor de la Bruxelles

România susține acordul de liber schimb UE-Mercosur în contextul protestelor fermierilor de la Bruxelles

Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri dimineață, 19 decembrie, că România susține proiectul acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, subliniind că îngrijorările exprimate anterior au fost depășite. Deși acest acord, care a fost discutat și conceput timp de mai bine de 25 de ani, a fost amânat până în luna ianuarie, el rămâne o prioritate pentru România.

Acest tratat comercial ar avea un impact major asupra volumului de bunuri tranzacționate între cele două blocuri economice. Cu toate acestea, acordul s-a confruntat cu opoziția fermă a unor state membre precum Franța, Italia și Polonia, care și-au exprimat temeri legate de o potențială intruziune pe piață a produselor ieftine. De partea cealaltă, țări precum Germania, Spania și statele nordice susțin intens acest acord, argumentând în favoarea creșterii exporturilor, așa cum a evidențiat și Deutsche Welle.

România a ales, de asemenea, să sprijine acest acord. În cadrul unei declarații către presă, președintele țării a explicat că deschiderea către o piață vastă, precum cea a Americii de Sud, reprezintă un beneficiu important pentru economia românească. Argumentele au fost clar evidențiate și în discuțiile purtate cu fermierii români.

„Nu am fost singurii care au avut astfel de rezerve, dar, în linii generale, este extrem de util pentru Europa, și implicit pentru România, să se deschidă către o piață atât de mare precum cea din America de Sud. De aceea susținem acest acord,” a explicat Nicușor Dan, referindu-se la proiectul de libertate comercială dintre UE și Mercosur.

Mai mult, președintele a menționat că acordul include clauze specifice care protejează economia europeană în cazul în care anumite produse ar inunda piața europeană și ar depăși o anumită cotă de piață, un mecanism menit să evite dezechilibrele comerciale.

În paralel, mii de fermieri au protestat la Bruxelles împotriva diminuării bugetului pentru politica agricolă comună a UE, dar și față de proiectul de acord de liber schimb UE-Mercosur și taxa pe emisiile de carbon. Manifestanții au blocat trafic folosind tractoare, au răsturnat un brad de Crăciun și au aprins focuri, provocând haos în capitala europeană. Potrivit poliției din Bruxelles, la protest au participat aproximativ 7.300 de fermieri. Forțele de ordine au intervenit cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea, relatează Politico Europe.

În cadrul întâlnirii Consiliului European, Nicușor Dan a adus în discuție și decizia Uniunii Europene de a acorda un împrumut de 90 de miliarde de euro Ucrainei. Pentru aprobarea acestei finanțări a fost nevoie de unanimitate, iar trei state – Ungaria, Slovacia și Republica Cehă – și-au exprimat rezerve legate de contribuția lor.

Președintele a considerat că poziția acestor țări este mai degrabă una politică decât tehnică. De asemenea, el a precizat că Ucraina va rambursa suma împrumutată după încheierea conflictului armat, iar dobânda aferentă va fi acoperită din bugetul Uniunii. În plus, discuțiile referitoare la activele înghețate ale Ucrainei continuă, a adăugat Dan.

În concluzie, România pare determinată să susțină integrarea comercială cu Mercosur, în ciuda tensiunilor sociale și politice generate de acest dosar în capitala europeană. Acordul deschide perspective vaste pentru economia noastră, însă va trebui să fie gestionate cu atenție provocările pe termen scurt generate în sectorul agricol.

Foto: Nicușor Dan (Facebook)
Autor: Radu - radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.