Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România strânge 100 milioane EUR din contribuții suplimentare la asigurările de sănătate după reforme

Redacția•13 noiembrie 2025
România strânge 100 milioane EUR din contribuții suplimentare la asigurările de sănătate după reforme

Pe scurt

Sistemul public de asigurări de sănătate din România a colectat în perioada august-septembrie 2025 un plus de 500 milioane RON (echivalentul a aproximativ 100 milioane euro) ca urmare a implementării primului pachet de reforme fiscale prevăzute de Legea 141/2025, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și raportate de Economica.net. Această creștere semnificativă a venit în urma extinderii contribuțiilor de asigurări de sănătate către pensionarii cu pensii ce depășesc 3.000 RON, membrii de familie ai persoanelor asigurate care și-au pierdut acoperirea, precum și alte categorii care anterior erau scutite de plata acestor contribuții. Reforma face parte dintr-un efort guvernamental mai amplu de consolidare a finanțelor publice și corectare a inechităților din finanțarea sistemului de sănătate. Doar pensionarii care au pensii peste pragul menționat au contribuit cu 438 milioane RON (peste 80 milioane euro) pentru sumele ce depășesc acest nivel, iar dacă această tendință se menține pe tot parcursul anului, se estimează o încasare de aproximativ 1 miliard euro, reprezentând 0,25% din PIB-ul României. În primele nouă luni ale anului 2025, veniturile totale ale sistemului public de asigurări de sănătate au ajuns la 60,1 miliarde RON (12 miliarde euro), înregistrând o creștere de 17,5% față de aceeași perioadă din 2024, iar încasările din contribuțiile sociale de sănătate (CASS) au crescut cu 13,6%, ajungând la 51,5 miliarde RON. Astfel, Legea 141/2025, prin eliminarea unor scutiri vechi, a contribuit decisiv la corectarea dezechilibrelor istorice în finanțarea schemei naționale de asigurări de sănătate, marcând o etapă importantă în asigurarea sustenabilității și echității sistemului sanitar public românesc.

România strânge 100 milioane EUR din contribuții suplimentare la asigurările de sănătate după reforme

România a colectat suplimentar 100 milioane euro din contribuțiile la asigurările de sănătate, după reformele fiscale

Sistemul public de asigurări de sănătate din România a înregistrat o creștere semnificativă a veniturilor în lunile august și septembrie 2025, colectând cu aproximativ 500 milioane lei (echivalentul a 100 milioane euro) mai mult față de aceeași perioadă a anului anterior. Această evoluție vine în contextul implementării primului pachet de reforme fiscale prevăzute de Legea nr. 141/2025, conform datelor comunicate de Ministerul Finanțelor și citate de Economica.net.

Extinderea plății contribuțiilor la sănătate: cine plătește acum

Creșterea încasărilor este rezultatul extinderii obligației de plată a contribuțiilor pentru sănătate către anumite categorii anterior exceptate, cum ar fi pensionarii cu pensii lunare peste pragul de 3.000 lei, rudele persoanelor asigurate care și-au pierdut acoperirea și alte grupuri care până recent nu erau vizate de aceste contribuții.

Pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei au fost principalii generatori ai acestor noi venituri, contribuind cu 438 milioane lei (aproximativ 80 milioane euro) pentru partea din pensie care depășește acest prag. Dacă această situație se va menține pe tot parcursul anului, doar această categorie ar putea aduce la buget în jur de un miliard de euro. Această sumă reprezintă circa 0,25% din produsul intern brut al României, ceea ce subliniază impactul semnificativ al măsurii.

Evoluția veniturilor sistemului de asigurări sociale de sănătate în 2025

În primele nouă luni ale anului 2025, sistemul public de asigurări de sănătate a cumulat venituri totale de 60,1 miliarde lei (12 miliarde euro), ceea ce marchează o creștere de 17,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Din această sumă, contribuțiile sociale de sănătate (CASS) au reprezentat 51,5 miliarde lei, înregistrând un avans de 13,6% față de anul anterior.

Aceste cifre indică o consolidare importantă a resurselor destinate finanțării serviciilor medicale, ceea ce poate contribui la reducerea dezechilibrelor cronice din sistemul național de sănătate.

Semnificația și impactul Legii 141/2025

Potrivit Economica.net, Legea nr. 141/2025 a avut un rol esențial în corectarea unor disproporții istorice din modul de finanțare a sistemului public de sănătate, prin eliminarea mai multor scutiri și excepții de la plata contribuțiilor. Această reformă fiscală ambițioasă face parte dintr-un efort guvernamental susținut, menit să îmbunătățească sustenabilitatea financiară a asigurărilor sociale de sănătate și să sporească echitatea în accesul la servicii medicale.

În contextul reformelor adoptate, se pune un accent sporit pe responsabilizarea tuturor categoriilor sociale care se bucură de serviciile medicale de stat dar nu cotizau anterior. Această măsură nu doar crește veniturile, ci poate conduce și la o percepție mai echitabilă asupra sistemului, prin implicarea tuturor beneficiarilor în contribuția la menținerea acestuia.

Datele oficiale arată că reforma fiscală pentru sănătate este un pas important în modernizarea fondurilor destinate sistemului public românesc, cu potențialul de a reduce presiunea financiară și de a susține investiții viitoare în infrastructura medicală și calitatea serviciilor.

Redactor: Iulian (iulian@romania-insider.com)
Foto: Pop Nukoonrat/Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.