Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România semnează memorandum de cooperare militară cu Egiptul

Redacția•03 noiembrie 2025
România semnează memorandum de cooperare militară cu Egiptul

Pe scurt

România a semnat un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea militară cu Egiptul, pe 2 noiembrie 2024, inițiativă care prevede schimburi de expertiză, exerciții militare comune și proiecte concrete în domeniul apărării. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, prezent la ceremonia de semnare și aflat într-o vizită oficială în Egipt între 1 și 3 noiembrie, a discutat alături de omologul său Abdel Mageed Ahmed Abdel Mageed Saqr despre provocările de securitate din regiunea Mării Negre, Balcanii de Vest și Orientul Mijlociu, subliniind contextul tensionat generat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și acțiunile hibride desfășurate de Rusia în aceste zone strategice. Moșteanu a accentuat deschiderea României pentru identificarea unor proiecte cu interese comune, construite pe baza prevederilor acestui memorandum, care reprezintă un pas esențial în consolidarea relațiilor bilaterale și a dialogului strategic între cele două state. România recunoaște rolul vital al Egiptului în menținerea securității și păcii în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, zone ce influențează direct echilibrul global. Pe durata vizitei, ministrul a avut întâlniri cu comandanți ai forțelor armate egiptene, a depus o coroană de flori la Monumentul Memorial din Cairo, a vizitat muzeul militar și s-a întâlnit cu membrii comunității românești din Egipt la sediul Ambasadei României din Cairo, întărind astfel colaborarea și legăturile diplomatice între cele două țări. Această colaborare militară între România și Egipt reprezintă un pas strategic important pentru securitatea regională și internațională.

România semnează memorandum de cooperare militară cu Egiptul

România semnează un memorandum pentru cooperare militară cu Egiptul

Duminică, 2 noiembrie, România a oficializat un Memorandum de Înțelegere cu Egiptul, care vizează consolidarea colaborării militare dintre cele două țări. Documentul prevede schimburi de expertiză, exerciții militare comune și inițiative concrete în sectorul apărării, reprezentând un pas important în dezvoltarea relațiilor bilaterale.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a subliniat, după semnarea memorandumului, că discuțiile purtate împreună cu omologul egiptean Abdel Mageed Ahmed Abdel Mageed Saqr s-au concentrat asupra provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre, din Balcanii de Vest și din Orientul Mijlociu. Această cooperare are în vedere evoluțiile complexe și tensionate din aceste zone, având un impact semnificativ la nivel global.

Contextul actual de securitate, marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și de acțiunile hibride desfășurate în regiunea Mării Negre și în Balcanii de Vest, a fost un aspect esențial în discuțiile celor doi oficiali. Ministrul Moșteanu a evidențiat deschiderea României spre identificarea și dezvoltarea unor proiecte comune care să fie sustenabile și relevante pentru ambele state, în baza prevederilor memorandumului.

Pe pagina sa de Facebook, Ionuț Moșteanu a punctat importanța acestui acord: „Acest memorandum reprezintă un pas decisiv pentru întărirea legăturilor noastre bilaterale în domeniul apărării și pentru consolidarea dialogului strategic dintre cele două țări. România recunoaște rolul esențial al Egiptului în menținerea securității și păcii în regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, zone cu influență directă asupra echilibrului global.”

Ministrul Moșteanu se află într-o vizită oficială în Egipt, desfășurată între 1 și 3 noiembrie. Programul său a inclus întâlniri cu comandanți ai forțelor armate egiptene, depunerea unei coroane la Monumentul Memorial din Cairo, vizitarea muzeului militar, precum și întâlniri cu membrii comunității românești din Egipt, organizate la sediul Ambasadei României de la Cairo.

Acest memorandum marchează un pas strategic important pentru România, care, în contextul actual geostrategic, își extinde astfel parteneriatele militare cu un actor-cheie din Orientul Mijlociu. De asemenea, prin această colaborare, ambele state pot beneficia de schimburi de expertiză și exerciții militare comune, consolidându-și astfel capacitățile de securitate și răspuns în zonele critice la nivel internațional.

Foto: Ionuț Moșteanu (Facebook)
Reporter: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.