Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

România semnează acord pentru sistemele de rachete antiaeriene Mistral cu Franța

Redacția27 noiembrie 2025
România semnează acord pentru sistemele de rachete antiaeriene Mistral cu Franța

Pe scurt

România a semnat un contract important cu Franța pentru achiziția sistemelor portabile de rachete sol-aer cu rază scurtă Mistral, într-un acord încheiat pe 25 noiembrie între Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Forțelor Armate și Veteranilor din Franța, prin Direcțiile Generale pentru Înarmare. Valoarea contractului este de 625,59 milioane euro fără TVA și include 231 de sisteme Mistral Manpad, 934 de rachete Mistral, servicii și muniție pentru instruire, documentație, un simulator și suport logistic. Această achiziție face parte din programul comun european „European Joint Acquisition of Mistral System”, coordonat de Franța și la care participă mai multe state membre UE, printre care România, Belgia, Cipru, Estonia și Ungaria. Programul „Sisteme portabile de rachete sol-aer cu rază scurtă/foarte scurtă – Manpad Mistral” este inclus în Planul de Investiții pentru Industria Europeană de Apărare, dezvoltat sub reglementarea „Acțiunea pentru Securitatea Europei – SAFE”, iar Parlamentul României și-a dat deja acordul pentru această achiziție în iunie 2022. Noile sisteme vor fi livrate tuturor celor trei categorii de forțe ale Armatei Române, dar și Forțelor pentru Operații Speciale, având ca scop principal interceptarea elicopterelor și a aeronavelor ce zboară la altitudini relativ joase, cu o rază de acțiune între 6 și 8 kilometri. Rachetele sunt dotate cu un sistem de ghidare cu infraroșu și capacități avansate de procesare a imaginii, sporind astfel eficiența apărării aeriene a României și întărind interoperabilitatea cu partenerii europeni în domeniul securității. Această achiziție strategică subliniază angajamentul României pentru consolidarea apărării naționale în contextul unei colaborări europene viguroase, contribuind semnificativ la modernizarea forțelor armate și la protejarea spațiului aerian național.

România semnează acord pentru sistemele de rachete antiaeriene Mistral cu Franța

România încheie un acord cu Franța pentru sistemele portabile de rachete antiaeriene Mistral

România a semnat un contract important cu Franța pentru achiziția sistemelor portabile de rachete sol-aer cu rază scurtă Mistral. Tranzacția a fost finalizată marți, 25 noiembrie, între Ministerul Apărării Naționale al României și Ministerul Forțelor Armate și Veteranilor din Franța, prin intermediul direcțiilor generale pentru armamente ale ambelor state.

Valoarea achiziției este estimată la 625,59 milioane euro, fără TVA, și cuprinde 231 de sisteme Mistral Manpad, 934 de rachete Mistral, servicii de instruire, muniție pentru antrenament, documentație tehnică, un simulator și suport logistic, au comunicat reprezentanții Ministerului Apărării.

Această investiție face parte din programul „Achiziția comună europeană a sistemului Mistral”, coordonat de Franța și la care participă mai mulți parteneri din Uniunea Europeană, printre care România, Belgia, Cipru, Estonia și Ungaria.

Programul „Sisteme portabile de rachete sol-aer cu rază scurtă și foarte scurtă – Manpad Mistral” este inclus în Planul de Investiții pentru Industria Europeană de Apărare, dezvoltat în cadrul reglementării „Acțiune pentru Securitatea Europei – SAFE”. Parlamentul României a aprobat achiziția încă din iunie 2022.

Noile sisteme urmează să fie livrate tuturor celor trei ramuri ale Forțelor Armate Române, precum și Forțelor pentru Operații Speciale, a precizat ministerul.

Conform informațiilor oferite de Biziday.ro, rachetele Mistral au o rază de acțiune între 6 și 8 kilometri și sunt proiectate pentru a intercepta elicoptere și aeronave care zboară la altitudini relativ joase. Sistemele sunt dotate cu un căutător cu infraroșu și dispun de tehnologii avansate de procesare a imaginii, sporind acuratețea și eficiența în luptă.

Această achiziție reprezintă un pas semnificativ pentru modernizarea capacității antiaeriene a României, în contextul creșterii necesităților de securitate la nivel regional și european. Prin participarea în programul comun condus de Franța, România își întărește cooperarea cu partenerii săi europeni în domeniul apărării, consolidând astfel capacitățile militare și interoperabilitatea în cadrul Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene.

Pentru mai multe detalii privind programul și specificațiile tehnice ale sistemelor Mistral, vă invităm să consultați surse oficiale și raportările din presa specializată.


Redactor: Irina Marica
Sursă foto: Mbda-systems.com
irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.