Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România se apropie de 5 miliarde de recipiente returnate prin sistemul de garanție-returnare în 2025

Redacția•23 decembrie 2025
România se apropie de 5 miliarde de recipiente returnate prin sistemul de garanție-returnare în 2025

Pe scurt

Sistemul de garanție-returnare (SGR) din România, dedicat ambalajelor de băuturi, se apropie de pragul impresionant de 5 miliarde de recipiente returnate în 2025, conform datelor recente furnizate de administratorul RetuRO. În cei doi ani de la punerea în funcțiune, au fost colectate peste 8,2 miliarde de ambalaje la nivel național, iar doar între ianuarie și noiembrie 2025, consumatorii au returnat aproape 4,9 miliarde de recipiente marcate SGR. În acest interval, s-au livrat reciclatorilor peste 350.000 de tone de PET, aluminiu și sticlă, demonstrând un impact puternic asupra mediului prin promovarea reciclării. Performanța a rămas ridicată, iar în noiembrie au fost colectate peste 364 milioane de recipiente, cu o rată lunară de returnare ce a depășit 86%, iar pentru întregul interval ianuarie-noiembrie, rata medie de colectare a fost de 84%. RetuRO Sistem Garanție-Returnare funcționează non-profit, reinvestind orice surplus exclusiv pentru dezvoltarea sistemului, fiind creat de un consorțiu de acționari privați din industria berii, a băuturilor răcoritoare și retail, în colaborare cu statul român prin Ministerul Mediului. Acest sistem modern contribuie astfel semnificativ la protecția mediului și eficientizarea proceselor de reciclare din România, consolidând un model durabil pentru gestionarea deșeurilor și sprijinind tranziția către o economie circulară.

România se apropie de 5 miliarde de recipiente returnate prin sistemul de garanție-returnare în 2025

România se apropie de 5 miliarde de recipiente returnate prin sistemul de garanție-returnare în 2025

Sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi din România (SGR) atinge în 2025 o nouă bornă importantă: aproape 5 miliarde de recipiente returnate, conform datelor publicate marți, 23 decembrie, de către administratorul RetuRO. De la punerea în funcțiune a sistemului, în urmă cu doi ani, în întreaga țară au fost colectate peste 8,2 miliarde de ambalaje.

În perioada ianuarie – noiembrie 2025, consumatorii au returnat aproape 4,9 miliarde de ambalaje marcate SGR, iar reciclatori au primit pentru procesare peste 350.000 de tone de materiale PET, aluminiu și sticlă. Aceste cifre evidențiază un angajament solid în utilizarea sistemului de garanție-returnare, care continuă să contribuie semnificativ la reducerea deșeurilor necontrolate și la promovarea economiei circulare în România.

„Datele aferente lunii noiembrie confirmă menținerea unui nivel ridicat de performanță. În această perioadă, au fost colectate peste 364 milioane de recipiente, iar rata lunară de returnare a depășit 86%,” a transmis RetuRO printr-un comunicat oficial. Pe ansamblul perioadei ianuarie-noiembrie, rata medie de colectare s-a situat la 84%, un procent foarte ridicat pentru infrastructura unui sistem aflat de doar câțiva ani în implementare.

Organizația RetuRO Sistem Garanție-Returnare funcționează fără scop lucrativ, reinvestind eventualele surplusuri exclusiv în dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului. Compania a fost înființată de un consorțiu de acționari privați, printre care producători de bere, băuturi răcoritoare și retaileri, împreună cu statul român, reprezentat prin Ministerul Mediului. Această colaborare public-privată asigură stabilitatea și transparența operațională a unui mecanism esențial pentru gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje.

Pilonul central al sistemului SGR este stimularea consumatorilor să returneze ambalajele utilizate, primind o garanție (depusa la achiziție) care se recuperează odată cu depunerea acestor recipiente în puncte special amenajate. Acest model, preluat după practici europene de succes, a demonstrat că schimbarea comportamentului colectiv vis-a-vis de reciclare este posibilă și aduce rezultate palpabile în protecția mediului.

Pe lângă impactul ecologic, sistemul generează și beneficii economice, susținând piața materialelor reciclabile și creând noi locuri de muncă în domeniul reciclării și al logisticii de colectare. Totodată, succesul SGR contribuie la atingerea obiectivelor europene privind reducerea risipei și creșterea procentului de materiale reciclate.

Pe măsură ce România se apropie de pragul de 5 miliarde de recipiente returnate în 2025, acest rezultat confirmă nu doar eficiența sistemului SGR, ci și implicarea activă a populației în protejarea mediului înconjurător. În contextul unei conștientizări tot mai mari privind sustenabilitatea, astfel de inițiative devin esențiale pentru viitorul verde al țării.

Pentru a menține această tendință pozitivă, RetuRO și partenerii săi intenționează să extindă rețeaua punctelor de colectare și să continue campaniile de informare pentru a facilita accesul și implicarea cât mai largă a cetățenilor.

Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik
Contact: irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.