Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România scade în clasamentul WJP Rule of Law din acest an.

Redacția•30 octombrie 2025
România scade în clasamentul WJP Rule of Law din acest an.

Pe scurt

În ediția din 2025 a Indexului World Justice Project (WJP) privind Statul de Drept, România a coborât două poziții, clasându-se pe locul 44 din 143 de țări și jurisdicții evaluate la nivel mondial, marcând o scădere de 1,2% în scorul general al statului de drept. În context regional, România ocupă locul 27 din 31 în Uniunea Europeană, Asociația Europeană a Liberului Schimb și America de Nord, fiind depășită de țări de top precum Danemarca, Norvegia și Finlanda. În rândul țărilor cu venituri ridicate, România se situează pe locul 41 din 51. Recesiunea globală a statului de drept s-a accentuat, afectând 68% din țările studiate, în creștere față de 57% în anul precedent, provocând riscuri crescute la adresa democrației, pe fondul scăderii independenței judiciare și micșorării spațiului civic. Indexul oferă date detaliate bazate pe opt factori cruciali, variind de la limitarea puterilor guvernamentale la justiția civilă și penală, indicând că 1 reprezintă cel mai înalt nivel de aderare la statul de drept. Printre țările cu cele mai slabe performanțe se numără Venezuela, Afganistan și Cambodgia, în timp ce îmbunătățiri notabile sunt observate în Republica Dominicană și Senegal. În această ediție, Indexul a integrat pentru prima dată Qatarul, acoperind un total de 143 de națiuni și jurisdicții, oferind o analiză detaliată și actualizată a situației globale a statului de drept, evidențiind provocările și progresele fiecărei națiuni.

România scade în clasamentul WJP Rule of Law din acest an.

România a pierdut două poziții în clasamentul din acest an al WJP Rule of Law Index, ajungând pe locul 44 dintr-un total de 143 de state și jurisdicții evaluate la nivel global. Primele locuri sunt ocupate de țările nordice: Danemarca, Norvegia și Finlanda, care se remarcă printr-o aderență superioară la statul de drept.

În ceea ce privește punctajul general, România a înregistrat o scădere de 1,2% comparativ cu anul precedent. La nivel regional, România se află pe locul 27 din 31 de țări din Uniunea Europeană, Asociația Europeană a Liberului Schimb și America de Nord. Pe primul loc în această regiune se situează Danemarca, urmată de Norvegia și Finlanda, toate acestea obținând poziții de top la nivel global. În schimb, Grecia, Bulgaria și Ungaria se situează în partea de jos a clasamentului regional, cu locuri inferioare pe plan mondial.

În contextul țărilor cu venituri ridicate, România ocupă locul 41 din 51. Această tendință de declin este reflectată în raportul WJP Rule of Law Index 2025, care arată o accelerare a "recesiunii juridice globale", 68% din țările analizate arătând o scădere a statului de drept comparativ cu 57% anul trecut. Această tendință include diminuarea independenței judiciare și a spațiului pentru societatea civilă, indicatori care evidențiază riscuri mai mari pentru democrație la nivel mondial.

La nivel global, Venezuela a ocupat ultimul loc în clasament, iar alte țări precum Afganistan, Cambodgia, Haiti și Nicaragua sunt la coada listei. Printre țările cu cea mai semnificativă scădere se numără Federația Rusă, Sudan și Mozambic. Pe de altă parte, Republica Dominicană, Senegal și Sierra Leone au arătat cele mai mari îmbunătățiri.

Indexul WJP Rule of Law evaluează țările pe baza a opt factori: Limitarea puterilor guvernamentale, Absența corupției, Transparența guvernamentală, Drepturile fundamentale, Ordinea și siguranța, Aplicarea reglementărilor, Justiția civilă și Justiția penală. Scorurile variază de la 0 la 1, unde 1 indică cea mai mare conformitate cu principiile statului de drept. În ediția de acest an, sunt incluse 143 de țări și jurisdicții, menționând pentru prima dată includerea Qatarului în evaluare.

Pentru detalii suplimentare despre raportul complet și poziția specifică a României în index, articolul complet este disponibil pe site-ul World Justice Project.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.