Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

România rămâne pe ultimul loc în UE la cheltuielile publice pentru sănătate, majoritatea fondurilor merg către salarii

Redacția24 noiembrie 2025
România rămâne pe ultimul loc în UE la cheltuielile publice pentru sănătate, majoritatea fondurilor merg către salarii

Pe scurt

România continuă să se situeze pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile publice pentru sănătate, alocând doar 971 de euro pe locuitor sistemului de sănătate, mult sub media UE de peste 3.800 de euro, conform raportărilor Digi24. Deși bugetul alocat sănătății a crescut considerabil în ultimii ani, majoritatea fondurilor sunt direcționate către salariile medicilor și asistenților, iar o treime dintre spitale utilizează peste 80% din buget pentru salarii, ceea ce afectează grav investițiile în echipamente, întreținere, servicii de calitate și prevenirea infecțiilor asociate îngrijirii medicale, situație agravată de numeroase cazuri în care pacienții trebuie să aducă consumabilele de bază. România alocă 5,7% din PIB pentru sănătate, procent similar cu cel al Luxemburgului, însă diferența majoră constă în faptul că Luxemburg dispune de un buget de șase ori mai mare. În ciuda acestor deficiențe, există semne de ameliorare, sistemul public de asigurări de sănătate românesc înregistrând o creștere de 500 milioane RON (aproximativ 100 milioane euro) în perioada august-septembrie, ca urmare a implementării unui prim pachet de reforme fiscale menit să consolideze finanțele publice și să corecteze inechitățile din finanțarea sistemului sanitar. Acest context evidențiază atât provocările persistente, cât și eforturile în curs de modernizare a sănătății publice din România, un aspect esențial pentru îmbunătățirea condițiilor de tratament și accesului la servicii medicale de calitate în țară.

România rămâne pe ultimul loc în UE la cheltuielile publice pentru sănătate, majoritatea fondurilor merg către salarii

România rămâne pe ultimul loc în UE privind cheltuielile publice pentru sănătate, majoritatea fondurilor sunt alocate salariilor

În ultimii ani, România a crescut considerabil bugetul destinat sănătății publice, însă rămâne în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește suma alocată sistemului medical pe cap de locuitor, conform unui raport realizat de Digi24. Statistica arată că doar 971 de euro ajung anual în medie pentru fiecare român, o cifră mult sub media europeană de peste 3.800 de euro.

Țările cu cele mai mari investiții în serviciile medicale sunt Luxemburg, Irlanda și Danemarca, unde sumele depășesc 6.000 de euro pe locuitor. La polul opus, pe lângă România, se află și Ungaria – cu 1.313 euro, respectiv Bulgaria – cu 1.163 euro per locuitor, conform datelor prezentate de aceeași sursă.

Alocarea fondurilor: o problemă majoră în sănătatea românească

Mai mult decât suma alocată, modul în care sunt cheltuiți banii este o cauză de îngrijorare. În România, un sfert dintre spitale utilizează peste 80% din bugetul lor doar pentru plata salariilor personalului medical. Această situație lasă foarte puține resurse pentru alte nevoi esențiale, cum ar fi echipamentele medicale, întreținerea instalațiilor, procedurile terapeutice sau prevenirea infecțiilor asociate actului medical.

În același timp, nu sunt rare cazurile în care pacienții sunt obligați să aducă de acasă materiale de bază pentru tratament, o realitate care denotă deficiențe grave în sistem. „Gândiți-vă câți bani rămân pentru alte proceduri medicale, pentru echipamente, întreținere, asigurarea calității serviciilor, prevenirea infecțiilor asociate îngrijirii medicale, pentru medicamente și alte materiale necesare tratamentului”, a atras atenția Vasile Barbu, președintele Asociației pentru Protecția Pacienților.

5,7% din PIB alocat sănătății, dar resurse insuficiente

Este important de menționat că România alocă un procent de 5,7% din PIB pentru sănătate, procent egal cu cel din Luxemburg, una dintre țările cu cele mai performante sisteme medicale din UE. Problema esențială ține însă de dimensiunea bugetului total: Luxemburg dispune de un buget de șase ori mai mare decât cel al României, ceea ce conferă un nivel mult mai ridicat de finanțare reală per capita.

Semnale pozitive în urma reformelor fiscale

Există, totuși, și semne încurajatoare. Sistemul public de asigurări sociale de sănătate din România a colectat cu aproximativ 500 de milioane de lei (echivalentul a 100 de milioane de euro) mai mult în perioada august-septembrie, ca urmare a implementării primului pachet de reforme fiscale. Aceste măsuri fac parte din eforturile guvernamentale de consolidare a finanțelor publice și de reducere a inechităților în finanțarea sistemului de sănătate.

Pe termen lung, eficientizarea cheltuielilor și creșterea resurselor disponibile sunt esențiale pentru ridicarea calității serviciilor medicale și pentru a asigura acces egal la tratament pentru întreaga populație. Însă, în condițiile actuale, România se confruntă cu o provocare serioasă în alocarea și utilizarea fondurilor pentru sănătate, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene.


Foto: Cateyeperspective | Dreamstime.com
Text: Radu | romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.