Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România, printre țările cu cel mai ridicat nivel de cunoștințe în limba engleză la nivel mondial, arată un clasament recent

Redacția•06 decembrie 2025
România, printre țările cu cel mai ridicat nivel de cunoștințe în limba engleză la nivel mondial, arată un clasament recent

Pe scurt

România se clasează pe locul 11 la nivel mondial în EF English Proficiency Index 2025, obținând un nivel „foarte ridicat” de competență în limba engleză, conform celui mai amplu studiu global despre competențele lingvistice, care evidențiază un nivel avansat de cunoaștere a limbii engleze în rândul adulților români. Cu un scor de 605 puncte, în creștere cu 12 puncte față de anul precedent și mult peste media globală de 488, România confirmă poziția sa solidă în topul țărilor cu cele mai bune abilități de comunicare în limba engleză, fără diferențe semnificative pe criterii de gen. Și în 2025, Olanda rămâne lider global cu 624 de puncte, urmată de Croația și Austria, care au înregistrat progrese notabile. Din cele 27 de state membre UE, 12 sunt încadrate în categoria competenței foarte ridicate, ceea ce implică abilitatea de a utiliza limbaj nuanțat în contexte sociale, de a citi texte avansate și de a negocia contracte în engleză cu vorbitori nativi. În general, europenii excelează la citire și ascultare, dar vorbirea și scrierea rămân mai slabe, în special în țări precum Italia, Cipru și Franța, care se află în categoria competenței moderate. Studiul EF EPI 2025 s-a bazat pe testarea a peste 2,2 milioane de adulți din 123 de țări, iar datele Eurostat subliniază că engleza este cea mai studiată limbă străină în școlile europene, cu 96% dintre elevii din învățământul general și 80% din cel profesional care o învață. Raportul atrage atenția și asupra disparităților de gen, fiind evidențiată o creștere mai rapidă a nivelului de engleză în rândul bărbaților între 2014 și 2025, dar o scădere a competențelor lingvistice la tinerii cu vârste între 18 și 20 de ani, fenomen agravat de pandemia COVID-19. Pe fondul acestor evoluții, piața învățării limbii engleze traversează o transformare majoră, alimentată de aplicații și platforme sofisticate bazate pe inteligență artificială, contribuind astfel la reformarea modului în care engleza este studiată și utilizată la nivel global.

România, printre țările cu cel mai ridicat nivel de cunoștințe în limba engleză la nivel mondial, arată un clasament recent

România, printre țările cu cel mai ridicat nivel de cunoaștere a limbii engleze la nivel mondial, arată un clasament internațional

România se află pe locul 11 în clasamentul global EF English Proficiency Index 2025, situându-se în categoria celor cu un nivel „foarte ridicat” de competență în limba engleză. Acest index, unul dintre cele mai ample studii internaționale privind abilitățile lingvistice, evidențiază un nivel crescut de cunoaștere a limbii engleze în rândul adulților români.

Limba engleză rămâne, fără îndoială, principala limbă internațională de comunicare, însă noile date scot în evidență diferențe semnificative între nivelurile de competență la nivelul Europei. România a obținut un scor de 605 puncte în acest clasament, cu 12 puncte mai mult față de anul precedent și cu mult peste media globală de 488. În plus, nu există diferențe notabile în funcție de gen în ceea ce privește competențele lingvistice.

Țările de top rămân în frunte: Olanda, cu 624 puncte, păstrează pentru al șaptelea an consecutiv prima poziție la nivel global în ceea ce privește stăpânirea limbii engleze ca limbă străină, deși a înregistrat o scădere cu 12 puncte față de 2024. Pe locurile următoare se află Croația și Austria, ambele înregistrând salturi semnificative în scorurile lor, de 10 și respectiv 16 puncte.

În total, 12 state membre ale Uniunii Europene se încadrează în categoria nivelului „foarte ridicat” de competență. Acest nivel implică capacitatea de a utiliza limbaj nuanțat în contexte sociale, de a citi cu ușurință texte avansate și de a negocia contracte în limba engleză cu vorbitori nativi.

În privința abilităților, europenii excelează în citire și ascultare, deși vorbirea și scrierea continuă să reprezinte puncte mai slabe. La polul opus, țări precum Italia, Cipru și Franța înregistrează cele mai scăzute performanțe în clasamentul UE, fiind încadrare în categoria competenței moderate. Această categorie descrie persoanele capabile să participe la întâlniri în domeniul lor profesional, să înțeleagă versuri de cântece sau să redacteze emailuri de serviciu, însă fără a folosi limba engleză la un nivel avansat.

Ediția din 2025 a EF EPI se bazează pe testarea a 2,2 milioane de adulți din 123 de țări și regiuni. În paralel, datele Eurostat arată că engleza este limba străină cel mai frecvent studiată în școlile europene: în 2023, 96% dintre elevii din învățământul general și 80% din învățământul profesional la nivel liceal studiau limba engleză.

Raportul evidențiază și un decalaj de gen: între 2014 și 2025, nivelul de competență în engleză al bărbaților din Europa a crescut cu 40 de puncte, comparativ cu o creștere de doar 20 de puncte în cazul femeilor. Mai mult, tinerii cu vârste între 18 și 20 de ani sunt singura grupă de vârstă care a înregistrat o scădere a nivelului de engleză în ultimul deceniu, o tendință agravată după pandemia de COVID-19.

„Piața de învățare a limbii engleze trece printr-o transformare fără precedent, alimentată de inteligența artificială, care sprijină tot mai multe aplicații și platforme sofisticate,” explică Christopher McCormick, șeful departamentului de evaluare EF.

Foto: Cacaroot | Dreamstime.com

Pentru mai multe informații, contactați radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.