Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România primește aprobarea finală pentru PNRR revizuit cu un an înainte de termenul limită

Redacția•14 noiembrie 2025
România primește aprobarea finală pentru PNRR revizuit cu un an înainte de termenul limită

Pe scurt

Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare al Uniunii Europene a aprobat la 13 noiembrie versiunea revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru România, stabilind o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, după o ajustare în scădere de 7 miliarde de euro. Aproximativ jumătate din această sumă, echivalentă cu circa 2,5% din PIB, trebuie utilizată în mai puțin de un an, ceea ce se preconizează să stimuleze creșterea economică, ridicând ritmul de expansiune de la sub 1% în anii 2024-2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că planul revizuit are o structură simplificată, reducând presiunea asupra bugetului de stat prin diminuarea componentei de împrumut și asigurând implementarea mai eficientă a reformelor esențiale pentru competitivitatea economiei românești. Planul conține o parte majoritară de granturi nerambursabile de 13,57 miliarde euro și 7,84 miliarde euro în împrumuturi, distribuite în șase cereri de plată, dintre care trei au fost deja depuse. Numărul jaloanelor și țintelor a scăzut de la 518 la 390, fără a afecta ambiția reformelor propuse. Modificările au vizat eliminarea investițiilor cu risc mare de neimplementare, conversia unor proiecte performante din împrumut în grant și introducerea unor investiții cu impact economic și social ridicat, precum capitalizarea Băncii pentru Investiții și Dezvoltare și achiziția de ambulanțe, marcând astfel un pas important pentru redresarea și dezvoltarea sustenabilă a României.

România primește aprobarea finală pentru PNRR revizuit cu un an înainte de termenul limită

România primește aprobarea finală pentru PNRR revizuit cu un an înainte de termen

Consiliul Afaceri Economice și Financiare al Uniunii Europene a dat undă verde, pe 13 noiembrie, pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit al României. Noua versiune a planului prevede o financiarizare totală de 21,4 miliarde euro – o reducere cu 7 miliarde euro față de suma inițială. Din această sumă, jumătate urmează a fi absorbită în mai puțin de un an, ceea ce reprezintă aproximativ 2,5% din PIB și se estimează că va stimula creșterea economică, care în prezent se află sub pragul de 1% pentru anii 2024 și 2025.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat într-un comunicat de presă al ministerului că „am ajuns la un acord privind o structură simplificată a planului, prin care reducem presiunea asupra bugetului de stat, diminuând componenta de împrumuturi și asigurând o implementare mai eficientă a reformelor esențiale pentru competitivitatea economiei românești.”

Structura planului și finanțarea

Valoarea totală a PNRR revizuit este de 21,41 miliarde euro, cu o parte importantă reprezentată de fonduri nerambursabile, în valoare de 13,57 miliarde euro, iar componenta de împrumuturi se ridică la 7,84 miliarde euro. Aceste fonduri sunt organizate în șase cereri de plată, dintre care trei au fost deja depuse.

Ministerul Finanțelor a menționat că numărul jaloanelor și țintelor a fost redus de la 518 la 390, fără a afecta ambiția reformelor asumate. Această simplificare reflectă o tendință clară de eficientizare, evitând încărcarea excesivă cu obiective și facilitând, totodată, o implementare mai rapidă.

Prioritățile revizuirii PNRR

Modificările operate au vizat în principal eliminarea unor investiții cu risc crescut de neimplementare, trecerea unor proiecte bine performante din componenta de împrumuturi către cea de granturi și includerea unor noi investiții cu impact social și economic semnificativ. Printre acestea se numără recapitalizarea Băncii de Dezvoltare și Investiții, precum și achiziția de ambulanțe, măsuri menite să susțină atât dezvoltarea economică, cât și îmbunătățirea serviciilor publice.

Aceste ajustări reflectă o abordare mai pragmatică, concentrată pe maximizarea eficienței și pe prioritizarea proiectelor cu impact real asupra cetățenilor și economiei României.

Impactul estimat asupra economiei

Absorbția rapidă a acestor fonduri urmează să contribuie la accelerarea creșterii economice, estimată să depășească pragul de 1% în anii 2024 și 2025. Aceasta este o veste importantă în contextul încetinirii globale și a provocărilor cu care se confruntă economia românească, oferind o fereastră de oportunitate pentru redresare prin reforme și investiții strategice.

Finanțările accesate prin PNRR vor ajuta astfel la consolidarea rezilienței economice a țării, susținerea sectoarelor cheie și îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor publice, având un efect pozitiv pe termen lung.

Pentru mai multe informații și actualizări privind PNRR și reformele economice din România, continuați să urmăriți știrile pe România Insider.

Foto: Facebook/Alexandru Nazare
julian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.