Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România preia președinția Inițiativei Centrale Europene pentru anul 2026

Redacția•27 noiembrie 2025
România preia președinția Inițiativei Centrale Europene pentru anul 2026

Pe scurt

România a preluat președinția Inițiativei Centrale Europene (CEI) începând cu 26 noiembrie 2025, anunță Ministerul Afacerilor Externe, marcând un angajament crescut al țării pentru cooperarea regională în Europa Centrală, Easternă și de Sud-Est. CEI, fondată în 1989 după căderea Zidului Berlinului, reunește 17 state membre și promovează integrarea în Uniunea Europeană și dezvoltarea durabilă regională. Predarea președinției de la Serbia a avut loc la întâlnirea miniștrilor de externe din statele membre CEI, unde ministrul român Oana Țoiu a subliniat prioritățile mandatului: susținerea integrării europene a statelor candidate, menținerea rolului CEI ca punte între UE și aceste state, întărirea dimensiunii economice și a proiectelor de conectivitate, implicarea autorităților locale și a cetățenilor, și combaterea dezinformării cu accent pe consolidarea rezilienței. România a fost reprezentată la reuniunea din Belgrad de secretarul de stat Luca Niculescu, care a apreciat contribuția echipei de președinție sârbe și a evidențiat progresele Republicii Moldova, Ucrainei și partenerilor din Balcanii de Vest în procesul de aderare la UE, subliniind necesitatea unui proces credibil bazat pe reforme. De asemenea, el a condamnat războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei și a reiterat sprijinul multidimensional al României pentru această țară. Evenimentul s-a încheiat cu adoptarea unei Declarații Comune care reafirmă sprijinul țărilor membre pentru extinderea UE, pentru Ucraina și rolul CEI ca platformă de cooperare regională în vederea integrării europene și dezvoltării sustenabile. Această președinție evidențiază poziționarea strategică a României în consolidarea dialogului regional și promovarea stabilității și prosperității în Europa Centrală și de Est.

România preia președinția Inițiativei Centrale Europene pentru anul 2026

România preia președinția Inițiativei Centrale Europene pentru anul 2026

Pe data de 26 noiembrie, România a preluat oficial președinția Inițiativei Centrale Europene (CEI), după cum a anunțat un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Această organizație interguvernamentală regională, înființată în 1989 după căderea Zidului Berlinului, reunește 17 state din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, având ca scop promovarea cooperării regionale pentru integrarea europeană și dezvoltarea durabilă.

Transmiterea președinției s-a desfășurat în cadrul unei întâlniri a miniștrilor de externe ai țărilor membre CEI, eveniment organizat de Serbia, țara care a deținut în acest mandat președinția inițiativei. Ministrul român de externe, Oana Țoiu, a transmis un mesaj înregistrat cu această ocazie, în care a subliniat angajamentul tot mai puternic al României față de cooperarea regională și a prezentat prioritățile mandatului românesc.

Prioritățile președinției române

Printre direcțiile principale ale președinției României în cadrul CEI se numără:

  • Susținerea procesului de integrare europeană a statelor candidate, prin menținerea rolului CEI drept punte între statele membre UE și cele candidate;
  • Consolidarea dimensiunii economice și a celei de afaceri în regiunea CEI, inclusiv prin accelerarea proiectelor de conectivitate;
  • Valorificarea dimensiunii locale a Inițiativei, implicând autoritățile locale, comunitățile și cetățenii;
  • Menținerea luptei împotriva dezinformării și sporirea rezilienței în regiune.

La întâlnirea ministerială de la Belgrad, România a fost reprezentată de secretarul de stat responsabil cu procesul de aderare la OCDE, cooperarea economică, ONU și Francofonie, Luca Niculescu. Potrivit agenției Agerpres, acesta a apreciat eforturile depuse de ministrul de externe sârb Marko Djuric și de echipa președinției Serbiei în consolidarea rolului CEI ca platformă de dialog și cooperare atât între statele membre, cât și între acestea și Uniunea Europeană.

Susținerea integrării europene și condamnarea agresiunii Rusiei

În intervenția sa, Luca Niculescu a evidențiat progresele realizate de Republica Moldova, Ucraina și partenerii din Balcanii de Vest în procesul de aderare la UE, subliniind necesitatea unui proces credibil de extindere, bazat pe meritele candidaților și pe reforme solide. Totodată, a condamnat războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, un stat membru CEI, reafirmând sprijinul multidimensional al României pentru Ucraina.

Declarație comună și angajamente pentru viitor

Întâlnirea s-a încheiat cu adoptarea unei Declarații Comune, document ce reafirmă susținerea statelor membre CEI pentru procesul de extindere al Uniunii Europene, sprijinul pentru Ucraina și rolul Inițiativei Centrale Europene ca o platformă de cooperare regională în sprijinul integrării europene și al dezvoltării durabile în regiune.

Preluarea președinției CEI reprezintă pentru România o oportunitate importantă de a-și consolida poziția în regiune și de a contribui activ la consolidarea stabilității, prosperității și unității europene.

Foto credit: Inquam Photos | Octav Ganea
Articol realizat de Radu, pentru Romania-Insider.com
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.