Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România preia în proprietate 18 avioane F-16 olandeze pentru centrul de instruire

Redacția•04 noiembrie 2025
România preia în proprietate 18 avioane F-16 olandeze pentru centrul de instruire

Pe scurt

România a semnat oficial un acord interguvernamental pentru achiziția a 18 avioane de luptă F-16 de la Olanda, acestea urmând să devină proprietatea statului român și să fie utilizate pentru instruirea piloților în cadrul Centrului European de Instruire F-16 de la Baza Aeriană Fetești, conform anunțului Ministerului Apărării din 3 noiembrie 2025. Prețul simbolic al tranzacției a fost stabilit la 1 euro, fără TVA, însă România va plăti 21 milioane euro TVA, calculat la o valoare declarată de 100 milioane euro pentru pachetul format din aeronave și suport tehnic. Contractul a fost semnat la București de generalul de brigadă Ion-Cornel Pleșa, șeful directoratului pentru înzestrare, și Linda Ruseler de la Ministerul olandez al Finanțelor, în prezența ministrului Apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu, și a ambasadoarei Olandei în România, Willemijn van Haaften. Potrivit ministrului Moșteanu, acest acord reprezintă un pas important în dezvoltarea centrului de instruire, consolidând poziția României ca un hub-cheie european pentru operatorii de F-16, facilitățile urmând să fie extinse pentru tranziția NATO către programul F-35. România își reafirmă astfel rolul strategic în arhitectura de apărare a Alianței Nord-Atlantice, demonstrând angajamentul său în consolidarea capacităților de descurajare și apărare colectivă și sprijinind direct Ucraina prin oferirea de oportunități de antrenament pentru piloții ucraineni, contribuind la securitatea regională. Ambasadoarea van Haaften a subliniat relația puternică și cooperarea strânsă dintre Olanda și România în domeniul securității și apărării în context NATO, evidențiind centrul de la Fetești ca un exemplu remarcabil al acestei colaborări dedicate susținerii Ucrainei și asigurării stabilității pe Flancul Estic. Acest parteneriat strategic consolidează poziția României în cadrul Alianței și sprijină eforturile comune pentru securitatea europeană.

România preia în proprietate 18 avioane F-16 olandeze pentru centrul de instruire

România preia oficial 18 avioane F-16 de la Olanda pentru centrul de instruire

România a semnat oficial un acord interguvernamental prin care va prelua în proprietate 18 avioane de vânătoare F-16 provenite din Olanda, a anunțat luni, 3 noiembrie, Ministerul Apărării Naționale (MApN). Aceste aeronave, care deja se află staționate la Baza Aeriană Fetești în cadrul Centrului European de Instruire F-16 (EFTC), vor deveni acum bunuri ale statului român și vor fi utilizate exclusiv pentru pregătirea piloților.

Conform comunicatului oficial al MApN, prețul total de achiziție pentru cele 18 avioane a fost stabilit simbolic la 1 euro, fără TVA. Totuși, România va plăti suma de 21 milioane de euro reprezentând TVA-ul aferent, calculat în baza unei valori declarate de 100 de milioane de euro, incluzând atât aeronavele, cât și pachetul de suport tehnic.

Ceremonia de semnare a avut loc la București, fiind încheiată de către generalul de brigadă Ion-Cornel Pleșa, șeful Direcției de Armamente din România, și Linda Ruseler, reprezentant al Ministerului Finanțelor din Olanda. Evenimentul a beneficiat de prezența ministrului Apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu, și a ambasadorului olandez la București, Willemijn van Haaften.

Ministrul Moșteanu a subliniat că această înțelegere reprezintă un pas important în consolidarea Centrului European de Instruire F-16, poziționând România ca un hub esențial pentru operatorii acestor avioane la nivel european. De asemenea, el a menționat că centrul este pregătit să își extindă programele educaționale, anticipând tranziția membrilor NATO către avioanele de generația a cincea, F-35.

„Prin continuarea activității centrului, România își reafirmă rolul strategic în arhitectura de securitate a Alianței, onorând în același timp angajamentele internaționale și contribuind activ la consolidarea capacităților de descurajare și apărare colectivă. Țara noastră își reiterează angajamentul de a sprijini Ucraina, oferind posibilitatea instruirii piloților ucraineni în cadrul centrului, realizând astfel o contribuție concretă la eforturile comune de sporire a securității regionale și susținând dreptul suveran al Ucrainei de a se apăra,” a declarat ministrul Apărării.

Ambasadorul Olandei, Willemijn van Haaften, a evidențiat relația solidă și colaborarea strânsă dintre cele două state în domeniul securității și apărării.

„Suntem parteneri în NATO și colaborăm pentru asigurarea descurajării și securității pe Flancul Estic. Atât Olanda, cât și România sunt parteneri dedicați în sprijinirea Ucrainei. Centrul European de Instruire F-16 este un exemplu excelent al acestei cooperări, pe care am putut să o constat personal în timpul vizitelor mele la Baza Aeriană Fetești,” a afirmat oficialul olandez.

Această achiziție consolidează poziția României nu doar în cadrul NATO, ci și ca un punct cheie de instruire pentru piloții de avioane multirol, contribuind la eforturile comune de securitate în regiune.

Foto: Facebook / Forțele Aeriene Române
Text: Irina Marica
Contact: irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.