Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România pregătește noi reactoare nucleare pentru a alimenta proiectul Gigafabricii AI din Marea Neagră

Redacția•28 noiembrie 2025
România pregătește noi reactoare nucleare pentru a alimenta proiectul Gigafabricii AI din Marea Neagră

Pe scurt

România se pregătește să devină un hub strategic pentru calculul de înaltă performanță prin proiectul Black Sea AI Gigafactory, care va fi alimentat în mare parte de noile reactoare nucleare în construcție. Guvernul român a asigurat deja finanțare și parteneri pentru dezvoltarea unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, cu o capacitate totală de 1.400 MW, și pentru centrala modulară mică (SMR) de 462 MW de la Doicești, iar aproximativ 1.500 MW din această energie va alimenta un număr impresionant de peste 100.000 de acceleratoare AI, instalate în două locații strategice: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II). Proiectul, aprobat în noiembrie 2024, urmărește crearea unei infrastructuri informatice avansate, cu energie curată, emisii zero de carbon și conexiune internațională, poziționând România ca un lider regional în tehnologia AI și supercomputing. Ministerul Energiei este coordonatorul principal al inițiativei, responsabil de planificarea locațiilor, identificarea surselor de energie și interacțiunea cu EuroHPC JU și Comisia Europeană, în timp ce Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor gestionează implicarea actorilor publici, privați, academici și de cercetare. Cu o estimare a investiției totale între 4 și 5 miliarde de euro și o dată de funcționare preconizată pentru sfârșitul anului 2028, proiectul are ca scop atragerea finanțării parțiale de până la 35% din fonduri publice europene și naționale, restul fiind mobilizat de investitori privați și bănci de dezvoltare. România concurează cu alte state membre pentru a găzdui acest centru crucial, iar pentru susținerea tehnică a proiectului a fost solicitată asistență din partea Băncii Mondiale. Tendința globală, confirmată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, arată un interes crescut al marilor companii tech și industrii ce necesită energie curată continuă, precum petrochimia și criptomonedele, pentru utilizarea energiei nucleare în centre de date și AI. Sectorul nuclear românesc, reprezentat de Nuclearelectrica și susținut de stat, contribuie deja cu peste 17% din consumul total de energie al țării și beneficiază de cooperare internațională, inclusiv cu Statele Unite în dezvoltarea centralei SMR de la Doicești, consolidând astfel poziția României ca un pilon esențial în tranziția energetică și digitală a regiunii.

România pregătește noi reactoare nucleare pentru a alimenta proiectul Gigafabricii AI din Marea Neagră

România se pregătește să alimenteze proiectul Black Sea AI Gigafactory cu noi reactoare nucleare

România a conturat un plan ambițios prin care mai mult de 80% din capacitatea de producție electrică a noilor reactoare nucleare va fi dedicată susținerii proiectului Black Sea AI Gigafactory, un centru masiv destinat acceleratoarelor de inteligență artificială (AI), potrivit informațiilor oficiale comunicate de guvern.

Noi reactoare nucleare și puterea dedicată proiectului AI

Țara noastră a asigurat deja finanțarea și parteneriatele necesare pentru construcția unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, care vor avea o capacitate instalată totală de 1.400 MW. De asemenea, este în derulare dezvoltarea la Doicești a unui reactor modular de mici dimensiuni (SMR) cu o putere de 462 MW. Din această capacitate combinată, aproximativ 1.500 MW ar urma să alimenteze un ansamblu de 100.000 de acceleratoare AI, care vor fi găzduite în cadrul Black Sea AI Gigafactory.

Conform unui memorandum aprobat recent, pe 27 noiembrie, proiectul prevede instalarea acceleratorilor în două locații strategice: Cernavodă (prima fază) și Doicești (faza a doua). Acestea au fost selectate datorită avantajelor oferite în ceea ce privește infrastructura energetică și digitală, precum și accesul la rețele de conectivitate internațională. Această inițiativă poziționează România drept un hub european important pentru calculul de înaltă performanță, folosind energie nucleară curată și fără emisii de carbon.

Ministerul Energiei, coordonator principal al proiectului

Deși proiectul Black Sea AI Gigafactory a fost anunțat anterior, guvernul a desemnat acum Ministerul Energiei să devină principalul coordonator responsabil cu planificarea amplasamentelor fabricii, identificarea surselor de energie, conectarea la rețea și relația cu entități cheie europene. Printre acestea se numără EuroHPC Joint Undertaking (EuroHPC JU), o inițiativă public-privată ce vizează consolidarea poziției Europei ca lider global în supercalcul, precum și Comisia Europeană.

Ministerele Energiei și Finanțelor au primit mandat să coordoneze, să pregătească și să negocieze cu toate părțile interesate – din mediul public, privat, academic și cercetare – în vederea realizării acestui proiect.

Un concurs european pentru finanțare și dezvoltare

România concurează cu alte state membre pentru găzduirea acestor centre performante, mizând pe accesarea unor fonduri europene care pot contribui cu până la 35% din cheltuielile totale de capital (CAPEX). Costul estimativ al proiectului Black Sea AI Gigafactory se ridică la 4-5 miliarde de euro, iar realizarea sa este preconizată până la sfârșitul anului 2028. Restul finanțării va fi asigurat prin parteneriate private, bănci naționale de dezvoltare – în cazul țării noastre, Banca de Dezvoltare și Investiții – și investitori instituționali.

Pentru sprijin tehnic, guvernul român a transmis o solicitare oficială Băncii Mondiale, cu care a discutat deja în cadrul reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale din luna octombrie.

Energia nucleară, un vector strategic pentru tehnologiile de vârf

Conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, tot mai multe companii din sectorul tehnologic aleg sursele nucleare pentru alimentarea centrelor de date și AI, datorită capacității de furnizare a energiei curate nonstop. Aceeași tendință este observată și în industrii precum petrochimia sau criptomonedele, care necesită surse stabile și prietenoase cu mediul.

Sectorul nuclear românesc, reprezentat de compania Nuclearelectrica (BVB: SNN), are o tradiție solidă în funcționarea sigură și este susținut de stat. Astfel, energia nucleară contribuie cu peste 17% în consumul energetic național, reprezentând o resursă cheie pentru obiectivele strategice.

În plus, România colaborează cu Statele Unite pentru dezvoltarea centralei modulare de la Doicești, în baza unui Acord Interguvernamental de cooperare.

Având la bază aceste planuri și resurse energetice puternice, România își reafirmă ambiția de a deveni un pilon important în infrastructura europeană pentru inteligența artificială și tehnologiile digitale de ultimă generație.

Foto: Pavel Kachanau | Dreamstime.com
Contact autor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.