Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România pregătește legislație pentru preluarea gestionării rafinăriei Lukoil

Redacția•27 noiembrie 2025
România pregătește legislație pentru preluarea gestionării rafinăriei Lukoil

Pe scurt

Guvernul României pregătește o legislație care îi va permite să instituie, din proprie inițiativă sau la cerere, prin hotărâre de guvern, un regim extins de supraveghere asupra companiilor locale puternic afectate de sancțiunile economice impuse de alte state, măsură ce vizează în special situația incertă a activelor deținute de gigantul rus Lukoil în România, ca urmare a sancțiunilor americane, conform unui proiect legislativ anunțat de Economica.net. Ministrul energiei, Bogdan Ivan, a declarat anterior că există trei companii interesate să preia rafinăria Lukoil din Ploiești și rețeaua de benzinării Lukoil din România, autoritățile fiind acum în așteptarea finalizării tranzacției prin care grupul rus ar urma să cedeze aceste active. Totodată, o altă opțiune luată în calcul de autorități este preluarea temporară a gestionării activelor Lukoil, reflectând preocuparea pentru asigurarea stabilității în sectorul energetic românesc în contextul sancțiunilor geopolitice și economice. Această inițiativă legislativă este un pas important pentru protejarea intereselor naționale și menținerea funcționării continue a infrastructurii critice în domeniul petrolier din România.

România pregătește legislație pentru preluarea gestionării rafinăriei Lukoil

România pregătește o legislație pentru preluarea gestionării rafinăriei Lukoil

Guvernul României se pregătește să adopte o legislație care să îi ofere puterea de a institui, fie din oficiu, fie la solicitarea unor entități, prin hotărâre oficială, un regim extins de supraveghere asupra companiilor locale puternic afectate de sancțiunile economice aplicate de alte state. Această inițiativă legislativă vine pe fondul incertitudinii privind situația activelor pe care gigantul rus Lukoil le deține în România, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii, conform informațiilor publicate de Economica.net, care citează proiectul de lege pregătit de guvern.

Contextul și motivele propunerii

Propunerea legislativă are la bază necesitatea asigurării unui control mai ferm asupra companiilor afectate de sancțiunile internaționale, cu scopul de a preveni destabilizarea sectorului economic intern și pentru a proteja interesele strategice ale României. În cazul Lukoil, această măsură este motivată de situația fluctuantă a activelor din țară ale companiei rusești, în condițiile în care sancțiunile americane au generat un climat de incertitudine în ceea ce privește viitorul rafinăriei și al rețelei de benzinării operate de Lukoil în România.

Interesul pentru preluarea rafinăriei Lukoil

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat anterior că există trei companii interesate de achiziționarea rafinăriei Lukoil situate în Ploiești, precum și a rețelei de benzinării a grupului Lukoil din țară. Autoritățile așteaptă acum finalizarea tranzacției prin care Lukoil ar urma să-și vândă aceste active, însă oficialul a sugerat că o preluare temporară a gestionării acestor active este o variantă luată în considerare de autorități.

Această opțiune ar permite statului român să asigure operarea și funcționarea rafinăriei și a rețelei de distribuție, evitând astfel riscul unei blocări operaționale sau pierderi semnificative în sectorul energetic autohton. Totodată, controlul temporar ar oferi un cadru stabil până la finalizarea unei tranzacții comerciale care să asigure continuitatea afacerii în condiții sigure și transparente.

Implicațiile legislative ale noului regim de supraveghere

Inițiativa guvernamentală aduce modificări importante în modul în care autoritățile pot interveni în cazul companiilor afectate de situații excepționale, precum sancțiunile economice globale. Prin crearea unui cadru legal clar, statul câștigă instrumente juridice eficiente pentru a monitoriza, controla și, dacă este cazul, prelua temporar managementul unor companii care activează în sectoare strategice.

Astfel, proiectul de lege prevede posibilitatea instituirii unui regim de supraveghere extinsă, aplicabil firmelor considerate vulnerabile, care poate fi declanșat de la sine sau la cererea unei instituții relevante. Acest regim vizează direct menținerea stabilității economice și energetice, precum și asigurarea continuității activității firmelor importante pentru economia națională.

Viitorul activelor Lukoil în România

În condițiile în care sancțiunile economice internaționale continuă să afecteze relațiile comerciale și operaționale ale companiilor rusesti, viitorul rafinăriei Lukoil din Ploiești și a rețelei sale de benzinării din România rămâne unul incert. Rămâne de văzut dacă tranzacția către unul dintre cei trei potențiali cumpărători va fi încheiată cu succes și în ce termen, iar între timp, autoritățile române se pregătesc să intervină pentru protejarea acestor active în beneficiul intereselor naționale și al pieței locale de energie.

În concluzie, demersul legislativ românesc reflectă adaptarea rapidă la contextul geopolitic și economic actual, consolidând capacitatea statului de a gestiona și susține companiile strategice impactate de evenimente externe, precum cele generate de sancțiunile aplicate de SUA împotriva Rusiei.

Foto credit: Facebook/Rafinaria Petrotel Lukoil
Contact autor: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.