Știri naționale și internaționale

România pregătește emisiuni FX mai restrânse în 2026, concentrate pe prefinanțare și surse non-pieței

Redacția•06 decembrie 2025

Pe scurt

România își propune să reducă semnificativ emisiunile de Eurobonduri în 2026, la aproximativ 10 miliarde de euro, după ce în 2025 a fost unul dintre cei mai mari emițători de datorii pe piețele emergente, cu 16 miliarde euro emise până acum, a declarat Ștefan Nanu, șeful agenției de datorie, pentru Reuters. Deși nevoile nominale brute de finanțare vor crește în 2026 față de 2025, redusă ca pondere în PIB de la 14,1% la un interval între 13,5% și 14%, guvernul beneficiază de surse abundente de finanțare non-piață precum fondurile de reziliență ale UE, mecanismul de finanțare pentru apărare SAFE, plasamente private și credite de la instituții financiare internaționale. Nevoile totale de finanțare brută ale României vor crește la 275-285 miliarde RON (54-56 miliarde euro) în 2026, de la aproximativ 269 miliarde RON în 2025, iar pentru prefinanțarea anului viitor a fost majorat ținta de finanțare din acest an cu 10 miliarde RON. Consolidarea fiscală este așteptată să aducă o reducere a deficitului bugetar la 0,9-1,4% din PIB în 2026, după un deficit de 8,4% în 2025, ceea ce va conduce la o scădere a nevoilor de împrumut cu 28-38 miliarde RON. Totuși, o mare parte din datoria ce trebuie refinanțată în 2026, de circa 150 miliarde RON, generează un necesar suplimentar de finanțare de aproximativ 50 miliarde RON. Pentru a reduce riscul de refinanțare în condiții dificile de piață, România a făcut prefinanțări și operațiuni de gestiune a datoriei prin schimburi interne și licitații Eurobond, reușind să micșoreze rambursările datoriei externe din 2026 la 3,5 miliarde euro, față de 4,25 miliarde euro inițial. Sursele non-piață vor susține nivelul redus al emisiunilor brute de Eurobonduri, incluzând 6 miliarde euro din fonduri europene, 1,5 miliarde euro de la bănci internaționale precum Banca Mondială și BERD, și 3 miliarde euro prin plasamente private, aflate în stadii avansate de negociere. Guvernul de coaliție a majorat unele taxe și a început reducerea cheltuielilor publice, însă adoptarea bugetului pe 2026 ar putea întârzia, influențând plasamentele private și prima emisiune Eurobond planificată în ianuarie, după cum a explicat Ștefan Nanu. Astfel, România se pregătește pentru un an 2026 cu strategii financiare prudente, echilibrând nevoile crescute de finanțare cu o diversificare a surselor de capital pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice și stabilitatea economică.

România planifică o reducere semnificativă a emisiunilor în valută în 2026, mizând pe prefinanțare și surse alternative de finanțare

România intenționează să reducă considerabil emisiunile de eurobonduri în 2026, limitându-se la circa 10 miliarde de euro, după ce în 2025 a fost unul dintre cei mai mari emițători de datorie pe piețele emergente, cu o valoare de 16 miliarde euro până în prezent, a declarat pentru Reuters Ștefan Nanu, șeful agenției de management al datoriei publice.

Deși nevoile nominale brute de finanțare vor crește în anul următor față de 2025, România va beneficia de numeroase surse de finanțare în afara pieței, printre care fondurile de redresare și reziliență ale UE, mecanismul nou de finanțare al apărării SAFE, plasamentele private (folosite și în acest an) și instituțiile financiare internaționale (IFI), explică Nanu.

Creștere a necesităților nominale, dar reducere ca procent din PIB

Potrivit calculelor bazate pe datele oficiale oferite de Nanu, necesarul nominal de finanțare brută va spori în 2026 comparativ cu anul curent, însă ca pondere din PIB acesta va scădea ușor, de la 14,1% în 2025 la un interval între 13,5% și 14%.

În cifre absolute, necesarul brut al finanțării în România se va situa între 275 și 285 miliarde lei (echivalentul a 54-56 miliarde euro) în 2026, față de circa 269 miliarde lei (sub 53 miliarde euro) în 2025.

Anul acesta, estimarea nevoilor brute de finanțare a fost majorată recent cu 10 miliarde lei (aproximativ 2 miliarde euro), în scopul prefinanțării nevoilor pentru începutul lui 2026. Această măsură va determina o ușoară creștere a raportului datorie publică/PIB la finalul anului curent, cu aproximativ 0,5 puncte procentuale.

Consolidare fiscală și provocări la refinanțare

Pentru anul viitor, se anticipează un proces de consolidare fiscală care ar putea reduce deficitul structural cu 0,9-1,4% din PIB, după un deficit fiscal de 8,4% în anul în curs. Aceasta ar duce la o reducere cu 28-38 miliarde lei a nevoilor de împrumut față de 2025.

Totuși, volumul mult mai mare al datoriei ce trebuie refinanțată în 2026, estimat la 150 miliarde lei față de 99 miliarde lei anul acesta, va genera un necesar suplimentar de finanțare de circa 50 miliarde lei.

„Suntem conștienți de riscul ridicat la refinanțare în 2026, dat fiind condițiile dificile de piață din prima parte a acestui an, când am emis o parte considerabilă din titluri cu scadențe pe termen scurt,” a declarat Nanu pentru Reuters. El a adăugat că această prefinanțare parțială, împreună cu operațiunile de gestionare a pasivelor realizate în 2025 prin swapuri interne și licitații de eurobonduri, vor contribui la menținerea volumului brut al emisiunilor din 2026 la nivel apropiat de cel din 2025.

Ajustarea țintei de finanțare și reducerea datoriei externe

Săptămâna aceasta, agenția responsabilă cu gestionarea datoriei a majorat ținta de finanțare pentru 2025 cu 10 miliarde lei, până la 269 miliarde lei, pentru a acoperi în avans nevoile din primele luni ale lui 2026.

În plus, prin operațiuni de schimb al obligațiunilor euro care expiră în octombrie, România a redus volumul rambursărilor datoriei externe programate pentru anul viitor, de la 4,25 miliarde euro la 3,5 miliarde euro.

Surse alternative, mai puține eurobonduri

Pentru 2026, România își propune să utilizeze o gamă diversificată de surse de finanțare în afara pieței de capital, ceea ce va permite diminuarea emisiunilor brute de eurobonduri la 10 miliarde euro – nivel semnificativ mai redus față de acest an.

Printre sursele alternative se numără cele 6 miliarde euro din fondurile europene pentru redresare și reziliență, precum și finanțarea prin mecanismul SAFE pentru apărare.

De asemenea, România intenționează să acceseze aproximativ 1,5 miliarde euro de la instituții financiare internaționale, cum ar fi Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, precum și circa 3 miliarde euro în plasamente private, predominant împrumuturi. „Unele structuri de plasamente sunt deja în faze avansate de discuții,” a menționat Nanu.

Posibile întârzieri în buget și impact asupra finanțărilor

Guvernul de coaliție extinsă a implementat deja majorări de taxe și a început tăieri de cheltuieli publice, însă sunt necesare și alte măsuri pentru adoptarea bugetului pe 2026, iar aprobarea acestuia ar putea întârzia.

„Mai multe plasamente private programate pentru ianuarie, dar și prima emisiune de eurobonduri din 2026, vor depinde de adoptarea bugetului pe anul viitor, care s-ar putea prelungi până în luna ianuarie,” a precizat Ștefan Nanu.

Articol realizat pe baza declarațiilor oficiale și analizei politice economice privind finanțarea datoriei publice în România, 2025-2026.

Foto: Ruletkka/Dreamstime.com
Contact redactare: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.