Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România pregătește 380 hectare de perdele forestiere pentru a combate deșertificarea în sud, anunță ministrul

Redacția•21 decembrie 2025
România pregătește 380 hectare de perdele forestiere pentru a combate deșertificarea în sud, anunță ministrul

Pe scurt

Ministrul mediului, Diana Buzoianu, a anunțat lansarea unui studiu de fezabilitate pentru plantarea a 380 de hectare de perdele forestiere în sudul României, o regiune grav afectată de fenomenul de deșertificare. Acest proiect ambițios va duce la plantarea a peste 126 de kilometri de linii de copaci de-a lungul drumurilor naționale, inclusiv pe traseele DN65A, DN65E și DN6, având scopul de a proteja infrastructura rutieră, terenurile agricole, de a reduce intensitatea vânturilor și eroziunea solului, dar și de a crește biodiversitatea. Lucrările de studiu și design tehnic sunt coordonate de Garda Forestieră București și finanțate din fondul pentru îmbunătățirea terenurilor. Până în prezent, ministerul mediului, împreună cu Garda Forestieră și compania națională Romsilva, au plantat 330 de hectare de perdele forestiere, iar documentația pentru alte 850 de hectare este în curs de elaborare. Având în vedere schimbările climatice și provocările majore generate de deșertificarea rapidă a peste 100.000 de hectare în sudul țării, reîmpădurirea devine o soluție crucială și concretă pentru stoparea acestui proces, subliniază ministrul Buzoianu. Acest demers reprezintă o măsură esențială pentru protejarea mediului și infrastructurii în zonele afectate, evidențiind angajamentul României în combaterea efectelor schimbărilor climatice și protejarea ecosistemelor vulnerabile.

România pregătește 380 hectare de perdele forestiere pentru a combate deșertificarea în sud, anunță ministrul

România intenționează să planteze 380 de hectare de perdele forestiere pentru combaterea deșertificării în sud, anunță ministrul mediului

Ministerul Mediului, condus de Diana Buzoianu, a demarat procedurile pentru realizarea unui studiu de fezabilitate care vizează împădurirea a 380 de hectare cu perdele forestiere în partea de sud a României, o zonă afectată tot mai grav de fenomenul de deșertificare. Proiectul urmărește să creeze peste 126 de kilometri de benzi forestiere de-a lungul drumurilor naționale, cu scopul de a proteja atât solul, cât și infrastructura rutieră și agricultură.

Potrivit declarației ministrului, drumurile naționale DN65A, DN65E și DN6 se află printre principalele tronsoane ce vor beneficia de această protecție naturală menită să reducă impactul vântului și să limiteze eroziunea solului. Studiile de fezabilitate și proiectarea tehnică sunt în curs de desfășurare, sub coordonarea Gărzii Forestiere București, iar finanțarea provine din fondul pentru ameliorarea terenurilor agricole.

Perdelele forestiere vor consta în fâșii de copaci cu o lățime minimă de 30 de metri, concepute special pentru a atenua viteza vântului și a preveni degradarea solului, dar și pentru a proteja culturile agricole și infrastructura rutieră. De asemenea, aceste benzi verzi vor contribui la creșterea biodiversității în zonele vizate, un aspect esențial în contextul schimbărilor climatice.

Diana Buzoianu a subliniat că acest tip de proiecte nu sunt o noutate în România. În prezent, au fost deja împădurite 330 de hectare de perdele forestiere, realizate prin eforturile Ministerului Mediului, Gărzii Forestiere și companiei de stat Romsilva. În paralel, se lucrează la documentația pentru încă 850 de hectare, ceea ce reprezintă o continuare semnificativă a programului național de combatere a deșertificării.

„Având în vedere schimbările climatice, acțiunile de împădurire în sudul României sunt cu atât mai importante. Perdelele forestiere reprezintă un pas concret și necesar în direcția protejării mediului și a agriculturii noastre,” a afirmat ministrul mediului.

Această inițiativă vine în contextul unei crize de mediu tot mai accentuate în sudul țării. În luna iulie, ministrul Buzoianu atrăgea atenția că peste 100.000 de hectare au ajuns fie să se transforme treptat în deșert, fie să fie în pragul unui risc iminent de deșertificare. Reîmpădurirea este văzută ca una dintre cele mai eficiente metode de a stopa și chiar de a inversa acest fenomen periculos, cu efecte devastatoare asupra ecosistemelor și economiei locale.

Pe măsură ce zonele afectate de secetă, eroziune și degradare a solului se extind, astfel de proiecte capătă o importanță strategică pentru siguranța alimentară și sustenabilitatea mediului în România. Protejarea terenurilor agricole împotriva înzăpezirii și degradării, menținerea biodiversității și stabilizarea ecosistemelor sunt obiective majore care stau la baza acestei inițiative amplu susținute.

Proiectul reprezentă un exemplu concret de cum politicile publice pot integra măsuri adaptative la schimbările climatice prin utilizarea soluțiilor naturii. Cu o coordonare atentă și resurse adecvate, România își propune să devină mai rezilientă în fața pericolelor crescânde ale deșertificării.

Foto credit: Eduard Goricev/Dreamstime.com
Text realizat de Irina Marica – irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.