Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

România poate redeveni un centru important în industria apărării

Redacția10 noiembrie 2025
România poate redeveni un centru important în industria apărării

Pe scurt

Președintele Nicușor Dan a afirmat că România deține toate condițiile necesare pentru a deveni un centru de inovare și producție în industria de apărare în Europa de Sud-Est, subliniind tradiția și resursa umană existentă, chiar dacă actualele companii din domeniu nu se află în cea mai bună situație. El a explicat că România nu trebuie să pornească de la zero în dezvoltarea industriei de apărare, ci că o combinație între know-how-ul existent și o abordare managerială nouă poate revitaliza rapid oportunitățile din acest sector, mai ales că există și fonduri disponibile. Aceste declarații au fost făcute în cadrul Conferinței de Cooperare Industrială din Sectorul Apărării între Germania și România, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK Romania), sub patronajul președintelui României. Nicușor Dan a evidențiat investițiile germane în România, care totalizează până acum 17 miliarde de euro și generează 235.000 de locuri de muncă, menționând în special intrarea recentă a companiei Rheinmetall, care va crea lanțuri de aprovizionare locale și va facilita transferul de tehnologie și know-how, inclusiv prin construirea unei fabrici de pulberi în valoare de 500 de milioane de euro. Mai mult, industria de apărare poate valorifica experiența și capacitățile dezvoltate în sectorul auto românesc, unde unele provocări ale industriei de apărare se pot rezolva cu soluții similare, iar acest lucru este susținut și de oportunitățile de finanțare aduse de programul SAFE, sponsorizat de UE. Astfel, România are potențialul de a redeveni un hub important în industria apărării din regiune, cu sprijinul know-how-ului, al investițiilor externe și al unor strategii inovatoare de dezvoltare.

România poate redeveni un centru important în industria apărării

Luni, 10 noiembrie, președintele României, Nicușor Dan, a declarat cu încredere că țara noastră îndeplinește toate condițiile pentru a deveni un important centru de inovație și producție în domeniul industriei de apărare în regiunea Europei de Sud-Est. Această afirmație a fost făcută în cadrul Conferinței privind Cooperarea Industrială în sectorul apărării între Germania și România, eveniment organizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), sub patronajul șefului statului.

Tradiție și potențial pentru dezvoltarea industriei de apărare

Președintele a subliniat faptul că România dispune de o tradiție solidă în industria de apărare, ceea ce reprezintă un avantaj considerabil. „România are toate premisele să devină un centru de inovație și producție în industria apărării în sud-estul Europei. De ce? În primul rând, datorită tradiției, adică există oameni calificați, deși companiile noastre, provenite dintr-o perioadă în care România producea și exporta mult, nu se află în cea mai bună situație,” a explicat Nicușor Dan.

Spre deosebire de alte țări care trebuie să își construiască această industrie de la zero, România are deja un know-how valoros în domeniu. „Cu o abordare managerială modernă și un know-how actualizat, oportunitățile industriei de apărare românești pot fi revitalizate cu rapiditate. De asemenea, dispunem de resursele financiare necesare pentru a realiza acest obiectiv,” a mai adăugat președintele.

Investițiile germane și rolul crucial al transferului de tehnologie

În cadrul conferinței, Nicușor Dan a evidențiat impactul semnificativ al companiilor germane în economia românească. Până în prezent, acestea au investit aproximativ 17 miliarde de euro și oferă locuri de muncă pentru 235.000 de persoane în România. Un exemplu recent este cel al companiei Rheinmetall, un colos din industria apărării care și-a extins activitatea în țara noastră.

„Rheinmetall va dezvolta lanțuri de aprovizionare locale, ceea ce va determina un transfer important de tehnologie și know-how,” a explicat președintele. Precizăm că, la începutul lunii noiembrie, gigantul german a semnat un acord de colaborare cu România pentru construirea unei fabrici de pulbere în valoare de 500 de milioane de euro, proiect care consolidează parteneriatul strategic dintre cele două țări.

Sinergie între industria auto și cea de apărare

Un alt aspect important menționat de președinte este faptul că industria de apărare românească își poate consolida dezvoltarea bazându-se pe capacitățile deja existente în alte sectoare industriale, în special cel automotive. „În general, industria românească a dezvoltat sectorul automotive, iar unele dintre provocările cu care se confruntă astăzi industria de apărare pot găsi soluții asemănătoare, deja testate în sectorul auto,” a spus Nicușor Dan.

De asemenea, el a amintit despre oportunitățile de finanțare oferite de programul SAFE, sponsorizat de Uniunea Europeană, care poate sprijini inovarea și extinderea în sectorul apărării.

Un viitor promițător pentru industria de apărare din România

Mesajul transmis de președintele României scoate în evidență nu doar potențialul și trecutul industriei naționale de apărare, ci și angajamentul autorităților pentru revitalizarea și modernizarea acestui sector strategic. Cu investiții semnificative, parteneriate internaționale și o abordare managerială inovatoare, România este pe cale să redevină un jucător important în panorama industriei de apărare din Sud-Estul Europei.

Pe măsură ce evenimente precum Conferința pe tema cooperării industriale în sectorul apărării între Germania și România continuă să consolideze relațiile bilaterale, perspectiva unei industrii românești moderne, competitive și inovatoare în domeniul apărării pare tot mai accesibilă.


Foto: Inquam Photos | George Călin
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.