Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România pierde cu 1-3 în fața Bosniei și Herțegovinei, drumul spre Cupa Mondială trece prin baraj

Redacția•17 noiembrie 2025
România pierde cu 1-3 în fața Bosniei și Herțegovinei, drumul spre Cupa Mondială trece prin baraj

Pe scurt

România a pierdut, scor 1-3, în fața Bosniei și Herțegovinei la Zenica, pe 15 noiembrie 2025, ceea ce a încheiat practic șansele echipei naționale de a termina pe locul doi în grupa de calificare pentru Cupa Mondială 2026, trimițându-i spre ruta barajelor UEFA. Deși Daniel Bîrligea a deschis scorul înainte de pauză, Bosnia a egalat rapid în repriza secundă, iar după eliminarea lui Denis Drăguș la doar trei minute după intrarea pe teren, gazdele au dominat partida și au marcat alte două goluri pentru a asigura victoria. Chiar și în aceste condiții, România încă are oportunitatea de a se califica la Cupa Mondială prin barajele UEFA, obținute datorită victoriei în grupa Ligii Națiunilor, urmând să fie plasată în urnele valorice, concret în Potul 4 pentru tragerea la sorți din Zurich. Formatul barajului implică 16 echipe, 12 vicecampioane din grupele europene și patru câștigătoare din grupele Ligii Națiunilor care nu s-au calificat direct, cu semifinale și finale într-un singur meci, iar România va juca în deplasare cu o echipă din Potul 1 pe 26 martie 2026, iar finala este programată pe 31 martie. Clasamentele FIFA actualizate după ultima rundă de calificări vor decide în mod final componența urnelor, cu posibili adversari precum Italia, Turcia, Polonia, Ungaria, dar și Germania, Danemarca, Ucraina sau Țara Galilor, în funcție de rezultatele ultimei etape. Campania de calificare a României se încheie acasă cu meciul împotriva San Marino. Federația Română de Fotbal a condamnat atmosfera ostilă de la Zenica, marcată de scandări xenofobe, fluierarea imnului național și condiții organizatorice precare, subliniind că protocolul anti-discriminare UEFA a fost activat abia după multiple plângeri și criticând evacuarea agresivă a suporterilor români după meci. În paralel, FRF și-a exprimat regretul față de un banner ofensator al unui grup de fani români, precizând că astfel de comportamente nu reprezintă valorile suporterilor români, reafirmând astfel angajamentul pentru un fotbal curat și fair-play. Această înfrângere complică drumul spre mondial, dar România rămâne hotărâtă să lupte în baraj și să își continue visul calificării la Cupa Mondială 2026.

România pierde cu 1-3 în fața Bosniei și Herțegovinei, drumul spre Cupa Mondială trece prin baraj

Sâmbătă, 15 noiembrie, naționala de fotbal a României a suferit o înfrângere importantă în deplasare, pe terenul Bosniei și Herțegovinei din Zenica, scor 1-3. Acest rezultat complică situația în grupa de calificare pentru Campionatul Mondial 2026, România pierzând șansa de a termina pe locul secund, singura poziție care asigură calificarea directă, și fiind astfel nevoită să mizeze pe drumul barajelor UEFA.

Raportul meciului: deschidere de scor și controverse pe final

Daniel Bîrligea a adus România în avantaj în minutul 43, cu puțin înainte de pauză, înscriind primul gol al partidei. Însă Bosnia și Herțegovina a egalat rapid în debutul reprizei secunde, echilibrul fiind destabilizat și mai mult după ce Denis Drăguș a fost eliminat de pe teren după doar 3 minute de la intrarea sa pe gazon. De aici, gazdele au preluat controlul jocului și au mai înscris încă două goluri, asigurându-și o victorie clară.

România încă speră la Mondial prin barajul UEFA

Chiar dacă România a pierdut acest duel crucial, calificarea la Cupa Mondială nu este compromisă definitiv. Dreptul de a accede în barajul UEFA pentru Mondial a fost câștigat grație performanțelor din Nations League, unde "tricolorii" au câștigat grupa și au obținut astfel un loc special pentru faza de play-off. Federația Română de Fotbal (FRF) a anunțat că echipa va fi plasată în urna a patra la tragerea la sorți programată joi, la Zurich, urmând să se alăture altor patru câștigători de grupe din Nations League care nu au terminat între primele două echipe ale grupelor din preliminarii.

Formatul barajului va implica 16 echipe: 12 ocupante ale locului secund în grupele de calificare europene și 4 câștigătoare ale grupelor din Nations League care nu s-au clasat în primele două poziții ale acestor grupe. Aceasta se va juca în semifinale și finale într-o singură manșă, cu meciuri disputate pe teren advers. România va întâlni o echipă din urna 1, în deplasare, pe 26 martie 2026, iar finala barajului este programată cinci zile mai târziu.

În funcție de actualizarea clasamentelor FIFA ce va fi realizată după ultima etapă a preliminariilor, componența urnelor 1-3 se va definitiva. La momentul încheierii partidei din Zenica, posibili adversari pentru România erau Italia, Turcia, Polonia și Ungaria, însă rezultatele din meciurile disputate între 16 și 18 noiembrie pot modifica această listă, urmând să fie luați în calcul și naționale precum Germania, Danemarca, Ucraina sau Țara Galilor.

Pentru încheierea campaniei de calificare, România va juca marți în fața propriilor suporteri contra reprezentativei San Marino.

Condamnarea FRF pentru atmosfera ostilă de la Zenica

După încheierea meciului, Federația Română de Fotbal a emis un comunicat prin care a criticat dur condițiile organizatorice și atmosfera potrivnică creată la Zenica. Pe durata meciului au persistat scandări xenofobe și fluierături ce au acompaniat imnul României, iar FRF a raportat că jignirile au început încă din timpul încălzirii și au continuat neîntrerupt. Arbitrul englez Michael Oliver a fost nevoit să solicite aplicarea protocolului UEFA anti-discriminare numai după multiple sesizări venite din partea staff-ului român.

De asemenea, FRF a dezaprobat evacuarea agresivă a suporterilor români după încheierea partidei. În același timp, forul fotbalistic român a transmis un regret sincer pentru afișarea unui banner ofensator de către un grup de fani români aflați în drum spre Bosnia și Herțegovina, subliniind că astfel de manifestări nu reflectă valorile și spiritul suporterilor români.

Această înfrângere pune România într-o situație dificilă, însă cele bune performanțe din Nations League deschid o cale importantă spre Mondialul din 2026, prin barajul UEFA. Următorii pași vor conta enorm pentru „tricolori”, iar meciul împotriva San Marino este ultima oportunitate de a încheia campania preliminară pe un ton pozitiv.

Foto: Frf.ro
Pentru mai multe detalii: newsroom@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.