Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România, pe locul doi în lume după SUA la numărul de cazinouri

Redacția•04 noiembrie 2025
România, pe locul doi în lume după SUA la numărul de cazinouri

Pe scurt

România se mândrește cu cel mai mare număr de cazinouri din Europa și ocupă poziția a doua la nivel global, după Statele Unite, având un total impresionant de 454 de cazinouri, conform raportului B1tv.ro, ceea ce plasează țara imediat după SUA, care găzduiește 2.147 de astfel de locații și peste 600 de hoteluri-cazinou. Capitala București se evidențiază ca un important hub pentru jocurile de noroc, fiind a doua în lume, după Las Vegas, în funcție de numărul de cazinouri raportat la populație, cu 164 de unități, adică aproape 10 cazinouri la 100.000 de locuitori, comparativ cu cele 175 de cazinouri din Las Vegas, echivalentul a aproape 27 la 100.000 de locuitori. Această poziționare este influențată și de definiția extinsă a cazinourilor în România, care cuprinde și sălile de jocuri de noroc. În orice caz, Bucureștiul se conturează ca una dintre principalele destinații europene pentru pasionații de cazinouri, oferind o locație accesibilă și atractivă pentru majoritatea europenilor, potrivit Online Betting Guide, consolidând astfel statul român ca un jucător major pe harta internațională a turismului de divertisment și jocuri de noroc.

România, pe locul doi în lume după SUA la numărul de cazinouri

România, pe locul doi în lume după Statele Unite la numărul de cazinouri

România se află pe locul al doilea la nivel mondial în ceea ce privește numărul de cazinouri, fiind devansată doar de Statele Unite ale Americii. Potrivit unui raport recent publicat de B1tv.ro, în țara noastră funcționează nu mai puțin de 454 de cazinouri, în timp ce în SUA există 2.147 de astfel de locații, inclusiv peste 600 de hoteluri-cazinou.

București, a doua cea mai densă piață de cazinouri din lume

Capitala României, București, ocupă un loc surprinzător în acest top internațional, situându-se pe poziția secundă după celebra Las Vegas în ceea ce privește numărul de cazinouri raportat la populație. În București funcționează 164 de cazinouri, ceea ce echivalează cu aproape 10 unități la 100.000 de locuitori. Pentru comparație, Las Vegas are 175 de cazinouri, adică aproximativ 27 la 100.000 de locuitori.

Această poziționare este însă influențată de modul în care este definit un cazino în România. În țara noastră, această categorie include nu doar cazinourile clasice, ci și sălile de jocuri de noroc, ceea ce extinde semnificativ numărul unităților incluse în statistică.

București, un punct atractiv pentru pasionații de jocuri de noroc din Europa

În pofida acestei particularități în definirea cazinourilor, București se poziționează clar ca una dintre destinațiile importante pentru iubitorii jocurilor de noroc din Europa. Orașul oferă o gamă variată de opțiuni de divertisment cât și accesibilitate, fiind ușor de ajuns pentru majoritatea europenilor.

Din punct de vedere turistic, capitala României combină avantajele unui oraș dinamic și modern cu o ofertă diversificată de cazinouri care atrag atât jucători locali, cât și străini. Având în vedere și infrastructura turistică în continuă dezvoltare, Bucureștiul reprezintă un pol important pentru industria jocurilor de noroc din regiune.

Industria cazinourilor în România: o privire de ansamblu

Pe lângă numărul impresionant de cazinouri, România a înregistrat o creștere notable în ceea ce privește oferta de servicii destinate pasionaților de gambling. Mai multe surse, printre care și Online Betting Guide, evidențiază faptul că pe piața locală există o diversitate semnificativă de opțiuni, de la sălile de jocuri clasice până la cazinourile mari, cu facilități moderne.

Deși Statele Unite rămân liderul incontestabil în domeniu, cu o infrastructură imensă, România se evidențiază prin ritmul accelerat de dezvoltare, inclusiv prin diversificarea locațiilor și adaptarea la cerințele jucătorilor europeni.

Ce înseamnă această poziționare pentru România?

Faptul că România ajunge pe locul secund mondial după SUA în topul țărilor cu cele mai multe cazinouri subliniază potențialul uriaș al industriei locale de gambling. Această poziție poate atrage investiții, poate stimula turismul și poate genera beneficii economice importante.

În plus, densitatea ridicată a cazinourilor în București marcă importanța capitalei nu doar ca centru administrativ, ci și ca nod turistic și de divertisment, cu impact major asupra vieții sociale și economice.

Foto: Andrew Angelov/Dreamstime.com
Contact autor: iulian@romania-insider.com
Sursa: Romania Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.