Știri naționale și internaționale

România ocupă locul patru în clasamentul Coface CEE Top 500, cu 56 de companii prezente

Redacția•06 noiembrie 2025

Pe scurt

România se clasează pe locul patru în topul Coface CEE Top 500 pentru 2024, cu 56 de companii incluse, urcând două poziții față de anul precedent, însă rămâne subreprezentată comparativ cu dimensiunea economiei sale. Clasamentul analizează cifrele de afaceri, numărul angajaților, sectorul de activitate și evaluările de credit, evidențiind performanța companiilor în contextul unui mediu economic influențat de scăderea inflației și relaxarea monetary policy-ului în Europa Centrală și de Est. OMV Petrom este cea mai bine poziționată companie românească, situată pe locul 20, urmată de Dacia pe locul 27. În ciuda unui declin de 3,7% în cifra de afaceri a celor mai mari firme, în special din cauza sectorului petrochimic, veniturile medii au crescut cu 3,1%, deși marjele nete de profit s-au redus la 3,2% din cauza costurilor mai mari cu forța de muncă și a cheltuielilor financiare. România se confruntă cu cea mai mare scădere a profitului net mediu din regiune, de 70%, determinată de creșterea nesustenabilă a salariilor și costurilor operaționale, totuși companiile românești păstrează cele mai ridicate marje din regiune și o capacitate solidă de rambursare a datoriilor, indicând o sănătate financiară robustă. Pe fundal regional, Polonia rămâne lider cu 178 de companii în top și peste 1,2 milioane de angajați, în timp ce Republica Cehă își crește prezența beneficiind de reluarea cererii interne. Deși domină sectorul industrial, acesta stagnează sub presiunea unor dependențe structurale, în timp ce comerțul ne-specializat este un motor de creștere datorită creșterii consumului și puterii de cumpărare. Sectorul IT&C prezintă o dinamică mixtă, serviciile digitale avansând, dar producția rămâne în urmă. Piețele de utilități și servicii publice s-au contractat, iar sectorul agroalimentar a rămas stabil, sprijinit de cererea rezilientă și fondurile UE. Creșterea ocupării forței de muncă a încetinit, iar ratele de șomaj au rămas scăzute, favorizând puterea de negociere a angajaților și majorarea salariilor reale în regiune. La nivelul companiilor individuale, Orlen păstrează poziția de top în CEE, urmată de Škoda Auto și Jeronimo Martins Polska, care a depășit MOL Nyrt din Ungaria. Astfel, clasamentul Coface CEE Top 500 2024 reflectă o imagine complexă a evoluției economice din Europa Centrală și de Est, evidențiind atât provocările structurale, cât și oportunitățile de creștere în diverse sectoare economice.

România, pe locul patru în topul Coface CEE Top 500, cu 56 de companii incluse

România și-a consolidat poziția în regiunea Europei Centrale și de Est (CEE), clasându-se pe locul al patrulea în cea de-a 17-a ediție a clasamentului Coface CEE Top 500, care reflectă modul în care cele mai mari companii din zonă gestionează mediul economic actual. Cu 56 de companii listate, România a urcat două poziții față de anul anterior, deși rămâne subreprezentată în raport cu mărimea economiei sale.

Clasament și criterii de evaluare

Clasamentul Coface CEE Top 500 ierarhizează firmele în funcție de cifra de afaceri, luând în calcul și alți indicatori esențiali precum dimensiunea efectivului de angajați, mediul de business în care activează, sectoarele economice reprezentate, dar și evaluările privind bonitatea companiilor realizate de Coface.

La nivel național, OMV Petrom se menține drept liderul României în acest clasament, ocupând poziția a 20-a în topul regiunii. Aceasta este urmată de producătorul auto Dacia, plasat pe locul 27.

Contextul economic în regiunea CEE în 2024

În anul 2024, recuperarea economică a statelor din Europa Centrală și de Est a fost marcată de o scădere accentuată a inflației și de o relaxare progresivă a politicii monetare, după o perioadă îndelungată de dobânzi ridicate. În medie, creșterea PIB-ului în regiune s-a stabilizat în jurul valorii de 2%, însă cifra de afaceri totală a celor mai mari companii a înregistrat un declin de 3,7%, influențat în principal de scăderea din sectorul petrochimic.

Deși veniturile medii ale firmelor clasate în Top 500 au înregistrat o creștere de 3,1%, ceea ce indică o stabilizare economică generală, marjele nete de profit au scăzut de la 4% la 3,2%, fiind afectate de costurile tot mai mari cu forța de muncă și de creșterea cheltuielilor de finanțare. Pe de altă parte, stagnarea economică continuă din Germania și tensiunile comerciale globale reprezintă în continuare provocări serioase pentru companii.

Performanța României: oportunități și provocări

În pofida urcării de două poziții în clasament, companiile românești se confruntă cu dificultăți importante. Profitul net mediu a scăzut cu aproape 70%, cea mai accentuată scădere din întreaga regiune. Acest regres este cauzat în mare parte de politici fiscale relaxate care au stimulat creșterea salarială nesustenabilă, majorând costurile operaționale și comprimând marjele de profit.

Totuși, firmele românești continuă să înregistreze cele mai mari marje din regiune, un semn al eficienței operaționale și al puterii de stabilire a prețurilor. În plus, capacitatea medie de rambursare a datoriilor, cu un scor de 6,62, indică o sănătate financiară solidă a companiilor naționale, conform analizei Coface.

Regiunea CEE: tendințe și schimbări notabile

Polonia rămâne liderul incontestabil al Europei Centrale și de Est, cu 178 de companii în Top 500 și peste 1,2 milioane de angajați. Cu toate acestea, ponderea poloneză a înregistrat o ușoară scădere, iar creșterea veniturilor a stagnat, reflectând dificultățile generate de un zlot puternic și de deficitele pe piața muncii.

Republica Cehă și-a mărit prezența în clasament, profitând de o redresare a cererii interne și de o relaxare mai timpurie a politicii monetare.

România, deși este a doua economie ca mărime din regiune, rămâne subreprezentată în top, cu doar 56 de companii în listă, din cauza unor provocări structurale persistente.

Evoluția sectoarelor economice în CEE

Clasamentul din 2024 oferă o imagine complexă asupra performanțelor sectoriale în regiune:

Sectorul industrial, deși dominant, continuă să stagneze, fiind afectat de presiunile externe și de dependențele structurale.
Comerțul nespecializat s-a conturat ca un motor de creștere, stimulat de consumul casnic în revenire și de majorarea puterii de cumpărare datorată creșterii salariilor.
Sectorul IT și al echipamentelor electrice și-a trasat un parcurs divizat: serviciile digitale prosperă, în timp ce segmentul de producție întâmpină dificultăți.
Utilitățile și serviciile publice au înregistrat o contracție, pe măsură ce piețele energetice s-au stabilizat după crizele anterioare.
Sectorul agroalimentar s-a menținut stabil, beneficiind de o cerere rezistentă și de sprijinul oferit prin fonduri europene.

Perspective asupra pieței muncii

Creșterea ocupării forței de muncă în rândul companiilor din Top 500 CEE s-a temperat la aproximativ 0,8%, o tendință ce reflectă dinamica generală din Uniunea Europeană. Rata șomajului a rămas la niveluri istorice scăzute, iar piețele muncii tensionate au sporit puterea de negociere a angajaților. În plus, salariile reale au crescut semnificativ, în special în Europa de Est, contribuind la recuperarea puterii de cumpărare afectate anterior de inflație.

Clasamentul companiilor emblematice din CEE

La nivel individual, Orlen și-a păstrat poziția de cel mai mare jucător economic din Europa Centrală și de Est. Pe locul al doilea a rămas Škoda Auto A.S. din Republica Cehă, iar Jeronimo Martins Polska S.A., operatorul celui mai mare lanț de magazine din Polonia, a urcat pe a treia poziție, depășind gigantul maghiar MOL Nyrt.

Prin urmare, raportul Coface CEE Top 500 din 2024 ne oferă o perspectivă valoroasă asupra stării economiilor regionale și a modului în care firmele majore reușesc să se adapteze într-un context economic provocator.

Foto: Coface

Pentru mai multe informații, contactați: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.