Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România ocupă locul 21 în topul celor mai scumpe tarife la electricitate din lume, potrivit raportului

Redacția•11 noiembrie 2025
România ocupă locul 21 în topul celor mai scumpe tarife la electricitate din lume, potrivit raportului

Pe scurt

România ocupă locul 21 în clasamentul celor mai scumpe prețuri la electricitate din lume, conform unui raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), care a analizat prețurile pentru gospodării în 144 de țări, evidențiind că tariful electricității în România este de 70 de ori mai mare decât în Iran, țara cu cele mai ieftine costuri, și de 58 de ori mai mic decât în Bermuda, unde electricitatea este cea mai scumpă. Printre cauzele principale se numără factorii interni, precum capacitățile insuficiente de producție internă care determină importuri costisitoare, dar și cei externi, precum creșterea cererii de energie în regiunea Europei de Sud-Est, generată de deteriorarea infrastructurii energetice din Ucraina și capacitățile limitate de interconectare cu piețele vest-europene. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energiei Inteligente, subliniază că pierderile mari în sistemele de transmisie și distribuție, care pot ajunge până la 20% în unele zone, alături de importul de energie în perioadele de cerere mare și exportul în cele cu cerere scăzută, contribuie la costurile ridicate. De asemenea, creșterea prețului certificatelor de emisie de CO₂ în cadrul Sistemului European de Comerț cu Emisii și majorarea „excesivă” a taxelor și accizelor în ultimii ani amplifică aceste costuri. Tranziția către sursele regenerabile necesită investiții majore, dar tehnologiile bazate pe resurse regenerabile sunt influențate puternic de condițiile meteorologice, ceea ce complică echilibrarea sistemului energetic. Estimările recente arată că între 32% și 45% din populația României ar putea fi afectată de sărăcia energetică, iar aproximativ 20% dintre gospodării au un consum sub jumătate din media națională, în special în regiunile mai puțin dezvoltate, unde peste 30% din case nu-și pot permite nevoile energetice de bază. Președintele AEI avertizează că familiile cu venituri reduse, care alocă o mare parte din venituri pentru energie, au mai puțini bani pentru alte nevoi, ceea ce afectează consumul intern și economia națională, iar companiile din zonele cu costuri ridicate la energie devin mai puțin competitive, ceea ce poate reduce investițiile și dezvoltarea sau chiar conduce la falimente. Astfel, România se confruntă cu provocări majore în domeniul energetic care influențează atât nivelul de trai al populației, cât și stabilitatea și competitivitatea economică.

România ocupă locul 21 în topul celor mai scumpe tarife la electricitate din lume, potrivit raportului

Conform unei analize realizate de Agenția Internațională pentru Energie (IEA), România ocupă locul 21 la nivel global în topul celor mai scumpe prețuri la energia electrică pentru gospodării, în rândul unui clasament ce cuprinde 144 de țări. Studiul scoate în evidență un contrast major între costul energiei electrice plătite de români și cel din alte state: energia din România este de 70 de ori mai scumpă față de cea mai ieftină din lume, vândută gospodăriilor din Iran, însă este de aproximativ 58 de ori mai ieftină decât curentul din Bermuda, care deține titlul de cea mai scumpă energie electrică.

Factorii care influențează prețul ridicat al electricității în România

Specialiștii subliniază atât cauze interne, cât și factori externi care contribuie la prețurile ridicate ale energiei în România. Printre motivele interne se află capacitățile insuficiente de producție internă, ce forțează țara să importe energie la prețuri mai mari. De asemenea, pierderile considerabile din rețelele de transport și distribuție – care ating până la 20% în unele regiuni – agravează situația.

La nivel extern, creșterea spectaculoasă a cererii de energie în regiunea Europei de Sud-Est, determinată în mare parte de deteriorarea infrastructurii energetice a Ucrainei, precum și conectivitatea limitată a României cu piețele energetice vest-europene, influențează negativ costurile.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energiei Inteligente (AEI), explică pentru News.ro că, în anumite perioade, producția internă de energie nu acoperă necesarul, ceea ce determină importuri scumpe. În plus, România importă energie în perioadele cu cerere mare, dar o exportă atunci când cererea scade, un dezechilibru ce afectează costurile finale.

Impactul certificatelor de emisii și taxele asupra prețului energiei

Un alt factor important este creșterea prețului certificatelor de emisii CO₂, în cadrul sistemului european EU ETS, care majorează costurile producției din surse fosile. La acestea se adaugă creșterea “excesivă” a taxelor și accizelor aplicate în ultimii ani, elemente ce au contribuit substanțial la scumpirea energiei electrice.

Președintele AEI menționează totodată că trecerea spre surse regenerabile necesită investiții considerabile. În plus, unele tehnologii regenerabile sunt greu de echilibrat în sistem din cauza dependenței puternice de condițiile meteorologice, ceea ce adaugă complexitate și costuri suplimentare.

Consecințele sociale și economice ale prețurilor mari la energie

Estimările recente evidențiază un fenomen îngrijorător: între 32% și 45% din populația României ar putea fi afectată de sărăcia energetică ca efect al prețurilor ridicate la electricitate. Aproximativ 20% dintre gospodării au un consum sub jumătate din media națională, în special în zonele mai puțin dezvoltate economic, unde peste 30% dintre locuințe nu își pot satisface nevoile energetice de bază.

Chisăliță subliniază impactul social și economic al acestei situații: „Gospodăriile cu venituri mici, care alocă o parte semnificativă din buget pentru energie, au mai puțin pentru alte necesități, ceea ce reduce cererea internă, consumul și încetinește economia. În plus, companiile și industria sunt afectate de costurile ridicate ale energiei. Aceasta poate duce la scăderea competitivității, reducerea investițiilor, încetinirea dezvoltării sau chiar faliment.”

Perspective și provocări

În contextul europei care face pași importanți spre o tranziție energetică durabilă, România se confruntă cu provocări majore legate de asigurarea unui echilibru între accesibilitatea prețurilor, siguranța aprovizionării și tranziția la surse verzi. Investițiile necesare în capacități de producție interne, modernizarea rețelelor de transport și distribuție, precum și integrarea eficientă a energiilor regenerabile sunt pași esențiali pentru reducerea costurilor și protejarea consumatorilor.

Pe termen scurt, companiile și autoritățile trebuie să găsească soluții pentru diminuarea impactului prețurilor ridicate asupra populației vulnerabile și pentru creșterea eficienței energetice în toate sectoarele.

Foto: Prudencio Alvarez | Dreamstime.com
Articol realizat de Radu, Romania-Insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.