Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România obține un post de judecător la Tribunalul ONU pentru dispute după concurs internațional

Redacția•19 noiembrie 2025
România obține un post de judecător la Tribunalul ONU pentru dispute după concurs internațional

Pe scurt

România a obținut o victorie importantă pe plan internațional, câștigând competiția pentru un post de judecător la Tribunalul pentru Litigii al Națiunilor Unite (UN Dispute Tribunal - UNDT), prin numirea Adinei Elvira-Ghiţă, care va prelua un mandat de șapte ani începând cu iulie 2026, conform Ministerului Afacerilor Externe (MAE). În cadrul Adunării Generale a ONU, România a acumulat 109 voturi, după o etapă tehnică riguroasă pentru fiecare candidat, evidențiind astfel recunoașterea profesionalismului judecătorului cu peste 17 ani de experiență. MAE a subliniat că această reușită, obținută printr-o campanie coordonată și evaluări realizate de Consiliul de Justiție Internă ONU, reafirmă prestigiu României în sistemul ONU și continuă seria succeselor diplomatice după alegerea judecătorilor români la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) și Curtea Penală Internațională (CPI). Ministrul român al afacerilor externe, Oana Ţoiu, a declarat că România dispune de profesioniști exemplari care sporesc prestigiul și influența țării pe scena internațională, iar capitalul uman este cel mai valoros atu al națiunii. La rândul său, Adina Elvira-Ghiţă și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul primit și speranța de a aduce o contribuție onorabilă prin activitatea sa. Tribunalul UNDT, conform site-ului ONU, este instanța de primă instanță în cadrul sistemului intern de justiție al Națiunilor Unite, unde angajații ONU pot contesta deciziile administrative care le afectează drepturile legate de angajare sau contract, consolidând astfel justiția internă a organizației mondiale. Această reușită a României reflectă atât excelența profesională, cât și consolidarea influenței diplomatice la nivel global.

România obține un post de judecător la Tribunalul ONU pentru dispute după concurs internațional

România obține un post de judecător la Tribunalul de Contencios al ONU după competiție internațională

România a reușit să câștige un post de judecător în cadrul Tribunalului de Contencios al Organizației Națiunilor Unite (UN Dispute Tribunal - UNDT), poziție pentru care a concurat în cadrul unei selecții internaționale riguroase. Judecătoarea Adina Elvira-Ghiță va prelua această funcție pentru un mandat de șapte ani, începând cu luna iulie 2026, anunță Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

109 voturi pentru România în Adunarea Generală a ONU

În cadrul Adunării Generale a ONU, România a obținut un total de 109 voturi în favoarea candidaturii sale, depășind ceilalți concurenți la poziția de judecător din Tribunalul de Contencios. Procedura de vot a urmat o etapă tehnică în care fiecare candidat a fost evaluat temeinic.

Judecătoarea Adina Elvira-Ghiță, cu o experiență profesională de peste 17 ani, va face parte din acest tribunal de primă instanță al sistemului de justiție internă al ONU pentru o perioadă de șapte ani, contribuind astfel la susținerea corectitudinii deciziilor administrative din cadrul organizației.

Recunoaștere diplomatică și profesională pentru România

Ministerul Afacerilor Externe a evidențiat că această victorie, obținută printr-o campanie coordonată de instituție și evaluările Consiliului Intern de Justiție al ONU, confirmă poziția solidă a României în cadrul organismelor ONU. De asemenea, acest succes continuă seria realizărilor diplomatice ale țării noastre, după alegerea unor magistrați români la Curtea Internațională de Justiție (ICJ) și Curtea Penală Internațională (ICC).

Oana Țoiu, ministrul român al Afacerilor Externe, a subliniat în contextul numirii faptul că: „România dispune de profesioniști exemplari care, prin munca lor, sporesc respectul și influența noastră la nivel global. Capitalul nostru uman, atât la nivel național, cât și internațional, reprezintă cea mai valoroasă avuție pe care o avem.”

Cuvinte de mulțumire din partea judecătoarei Adina Elvira-Ghiță

Noul judecător al Tribunalului ONU a transmis un mesaj de recunoștință pentru sprijinul primit: „Sunt profund recunoscătoare pentru colaborarea excelentă și suportul deosebit pe care le-am avut și sper că, prin activitatea mea, să aduc o contribuție onorabilă pentru țara mea.”

Rolul și importanța Tribunalului de Contencios al ONU

Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul oficial al Națiunilor Unite, Tribunalul de Contencios (UNDT) reprezintă instanța de primă instanță în sistemul de justiție internă al ONU. Membrii personalului organizației care consideră că au fost afectați de o decizie administrativă au posibilitatea să conteste această hotărâre în fața UNDT. Tribunalul analizează sesizările în baza competenței sale în cauze legate de numiri, contracte de muncă sau alte drepturi administrative ale angajaților ONU.

Prin succesul obținut, România își consolidează prezența în mecanismele juridice ale Organizației Națiunilor Unite, demonstrând expertiză și seriozitate în abordarea problemelor de drept internațional și justiție instituțională.

Foto: Oana Toiu (Facebook)
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.