Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România nu a construit niciun centru major de tratare a arsurilor la 10 ani de la incendiul din clubul Colectiv.

Redacția•30 octombrie 2025
România nu a construit niciun centru major de tratare a arsurilor la 10 ani de la incendiul din clubul Colectiv.

Pe scurt

Deși au trecut zece ani de la incendiul devastator din clubul Colectiv, România nu a construit niciun centru major de tratament pentru arși, chiar dacă autoritățile au făcut numeroase promisiuni. Tragedia din seara de 30 octombrie 2015 a lăsat o amprentă adâncă, când 65 de persoane au murit, majoritatea răpuse de infecții nosocomiale. În prezent, pacienții cu arsuri grave din România au șansa de a supraviețui doar dacă sunt transferați în străinătate, dat fiind că lipsesc dotările necesare în țară, așa cum s-a observat într-o explozie recentă din București, care a necesitat transportul unui pacient ars în Austria. Spre exemplu, centrul din Timișoara, considerat cel mai aproape de finalizare, este abia la 78% din stadiul de completare, cu speranța de a fi operativ până la finalul anului 2025. În același timp, vinovații pentru tragedia din Colectiv rămân în marea lor majoritate nejudecați, doar câțiva dintre patronii clubului și angajații implicați fiind condamnați. Totodată, după un parcurs îndelungat în justiție, un dosar mai extins, care îi implica pe foști oficiali și manageri de spitale, a fost redeschis, simbolizând lentoarea și complicațiile sistemului legal din România. Cu ocazia acestei triste aniversări, mai multe organizații civice plănuiesc un marș în București pentru a comemora victimele și a solicita dreptate. Președintele Nicușor Dan remarcă faptul că incendiul din Colectiv rămâne o oglindă a ineficienței statului, unde reglementările sunt doar pe hârtie iar răspunderea se pierde în birocrație. Cu toate că societatea civilă și presiunea publică au determinat unele reforme, România încă nu dispune de centre funcționale complete pentru arși, spitalele sunt depășite de lipsuri severe, iar infecțiile nosocomiale continuă să fie o problemă nerezolvată. Această tragedie istorică este un simbol al promisiunilor uitate, constrânsă să nu rămână un simplu act arhivistic.

România nu a construit niciun centru major de tratare a arsurilor la 10 ani de la incendiul din clubul Colectiv.

România nu a construit niciun centru major de tratare a arsurilor la 10 ani de la tragedia din clubul Colectiv

În seara de 30 octombrie 2015, sute de tineri se aflau în clubul Colectiv din București, într-o fostă fabrică Pionierul, pentru a participa la un concert al trupei Goodbye to Gravity, ce-și lansa albumul "Mantras of War". Un foc de artificii a aprins scena la ora 22:32, iar flăcările s-au răspândit rapid, conducând la moartea a 27 de persoane pe loc și rănirea altor 162, care au fost transportate la 11 spitale din Capitală. Ulterior, mulți dintre cei răniți au murit din cauza infecțiilor intraspitalicești.

Cu toate că România dispune teoretic de 34 de paturi pentru pacienții cu arsuri grave, echipamentele necesare lipsesc, astfel că pacienții cu arsuri severe depind de tratamentele din străinătate pentru a avea o șansă la supraviețuire. Această realitate a fost subliniată de o explozie recentă în București, care a determinat transferul unei victime cu arsuri severe către un centru specializat din Austria.

Promisiuni goale

În ultimii doi ani, România a apelat la centre din alte state UE pentru a trata 26 de pacienți cu arsuri. Alexandru Rogobete, ministrul sănătății și al 11-lea în funcție în ultimul deceniu, a recunoscut incapacitatea țării de a trata orice pacient cu arsuri, din cauza infrastructurii inadecvate. Până la finalizarea centrului din Timișoara, pacienții care depășesc capacitățile actuale sunt transferați în Europa.

Dintre centrele promise, cel din Timișoara este cel mai aproape de finalizare, aflat la 78% din lucrări și estimat să fie gata la sfârșitul lui 2025. Centrul pediatric din București este realizat în proporție de 34%, iar cel din Târgu-Mureș la 36%.

Lipsa tratamentului și a responsabilității

Pe lângă aspectele de sănătate, tragedia Colectiv scoate la iveală și nedreptățile din societatea românească. Doar câțiva indivizi au fost judecați, inclusiv proprietarii clubului, doi pompieri și pirotehniști, aceștia primind pedepse între 6 și 11 ani și 8 luni. Niciun oficial nu a fost tras la răspundere, cu excepția fostului primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care a fost eliberat după un an dintr-o pedeapsă de patru ani și a revenit în funcții publice.

Un dosar mai mare, implicând foști miniștri și manageri de spitale acuzați că au întârziat transferul pacienților, a fost închis în iunie 2024. După recursuri, în iulie 2025, ÎCCJ a decis redeschiderea cazului. Alte investigații similare nu au avut prea multă evoluție, fiind întârziate zeci de ani.

O moștenire dureroasă

Tragedia Colectiv rămâne un moment dureros în istoria României. Diverse organizații civice organizează un marș pe 30 octombrie în București pentru a cere dreptate și responsabilizare. "Dosarele închise și sentințele anulate nu sunt justiție. Victimele merită ca vinovații să plătească. România merită ca toți cei ce au permis tragedia Colectiv să fie trași la răspundere", au declarat organizatorii.

Președintele Nicușor Dan, perceput ca reformist, a transmis un mesaj cu ocazia celor 10 ani trecuți de la tragedie, subliniind că "Colectiv rămâne oglinda unui stat care nu funcționează efectiv... Promisiunile de atunci au devenit simple note de arhivă, fără a se concretiza în fapte". El subliniază că, în ciuda presiunii publice și a reformelor insuficient implementate, România încă nu dispune de centre de arși complet funcționale și persistă probleme grave, cum ar fi infecțiile nosocomiale.

radu@romania-insider.com (Source: Nicusor Dan on Facebook)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.