Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

România mobilizează avioane după incursiuni cu drone; dronă neînarmată descoperită în Vaslui, anunță ministrul

Redacția25 noiembrie 2025
România mobilizează avioane după incursiuni cu drone; dronă neînarmată descoperită în Vaslui, anunță ministrul

Pe scurt

România a reacționat prompt în urma unor incursiuni cu drone neautorizate în spațiul său aerian pe 25 noiembrie 2025, când Forțele Aeriene Române, sprijinite de avionale Eurofighter Typhoon germane și F-16 românești, au interceptat două drone intrate dinspre Ucraina, declanșând și alerte Ro-Alert în județele Tulcea și Galați. Radarul a semnalat un singur drone care a pătruns prin nordul județului Tulcea și semnale intermitente în județele vecine, marca cea de-a 13-a astfel de incursiune neautorizată în România, fapt confirmat și de oficialii Ministerului Apărării. Ministrul apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat ulterior că o dronă neînarmată a fost găsită în localitatea Vaslui, cel mai probabil aceeași urmărită de piloții români, care a căzut fără a fi doborâtă. Totodată, în Republica Moldova, armata a identificat șase drone ce au încălcat spațiul aerian, una dintre acestea prăbușindu-se pe acoperișul unei case din Cuhureștii de Jos. Aceste incidente survin într-un context tensionat, la o săptămână după o altă intruziune similară în timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei. România a adoptat recent un cadru legal ce permite neutralizarea sau distrugerea drone-lor neautorizate, cu respectarea normelor internaționale și prioritatea protejării vieților omenești, distrugerea fiind o măsură ultimativă. Astfel, situația subliniază importanța supravegherii aeriene și a capacității de reacție în fața amenințărilor ce pot afecta securitatea națională, în special în regiunea de frontieră cu Ucraina.

România mobilizează avioane după incursiuni cu drone; dronă neînarmată descoperită în Vaslui, anunță ministrul

România mobilizează avioane pentru interceptarea unor drone neautorizate; a fost găsit un drone neînarmat în Vaslui

Ministerul Apărării Naționale a anunțat că forțele aeriene române au detectat două incursiuni cu drone în spațiul aerian național la data de 25 noiembrie, în dimineața zilei de marți, fapt ce a determinat ridicarea în aer a avioanelor de vânătoare românești și germane și lansarea unor alerte de urgență în mai multe județe din estul țării, aflate în apropierea graniței cu Ucraina.

Detalii despre interceptări și găsirea dronei în Vaslui

Conform declarațiilor din timpul unei vizite la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat pentru Agerpres că marți a fost descoperit într-o localitate din județul Vaslui un drone neînarmat, cel mai probabil aparținând unuia dintre cele detectate în dimineața aceea. Oficialul a confirmat faptul că aparatul a căzut singur, fără a fi doborât și că este cel pe care avioanele de vânătoare românești încercaseră să îl intercepteze.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, colonelul Corneliu Pavel, a anunțat ulterior că sistemele radar nu mai indicau prezența unor ținte aeriene, ceea ce a dus la oprirea alertelor Ro-Alert în județele Tulcea și Vrancea în jurul orei 10:00, iar în Galați câteva minute mai târziu. Potrivit acestuia, datele radar arată că o singură dronă a intrat prin nordul județului Tulcea, în timp ce semnalele înregistrate în celelalte două județe au fost ocazionale. Evenimentul marchează astfel a 13-a intruziune neautorizată a unui aparat de zbor fără pilot în spațiul național.

Situația similară în Republica Moldova

În același timp, Ministerul Apărării din Republica Moldova a transmis că armata sa a detectat dimineața de marți șase drone care au traversat spațiul aerian al țării fără autorizare. Unul dintre aceste drone a căzut pe acoperișul unei case din satul Cuhureștii de Jos, raionul Florești, conform comunicatului oficial.

Cronologia evenimentelor din România

Radarul militar a semnalat primul țintă aeriană în apropierea județului Tulcea încă de la ora 06:28, moment în care au fost ridicate în aer două aparate Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, de la baza Mihail Kogălniceanu. Drona a pătruns în România din zona Vylkove, Ucraina, și s-a îndreptat spre zona Chilia Veche din Tulcea. La ora 06:55 a fost emis un mesaj Ro-Alert către populația locală.

Piloții Eurofighter au raportat contact radar cu drona la ora 07:11, moment în care ea revenise în spațiul ucrainean. Mai târziu, pe la ora 07:37, o a doua alarmă a fost declanșată: două avioane F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române de la Baza Borcea au fost decolate, iar la 07:48 a fost transmisă o nouă avertizare Ro-Alert în județul Galați.

Un nou aparat fără pilot a fost detectat pătrunzând în spațiul aerian național la ora 07:50 în zona Galați, iar F-16-urile au stabilit din nou contact radar cu ținta. La momentul publicării acestei știri, situația era încă atent monitorizată.

Context și legislație privind interceptarea dronelor

Aceste evenimente vin la doar o săptămână după o altă incursiune a unui drone în spațiul aerian românesc în timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei, care a dus și ea la ridicarea de urgență a avioanelor de luptă românești și germane.

Recent, un cadru legal nou a intrat în vigoare în România, oferind Forțelor Aeriene și altor structuri militare drepturile de a neutraliza sau distruge drone și alte aparate aeriene neautorizate care intră ilegal în spațiul aerian național. Legea prevede că aceste acțiuni trebuie să fie conforme cu reglementările internaționale, să țină cont de toate circumstanțele situației, iar prioritate trebuie să aibă protecția vieții umane, distrugerea aparatului fiind permisă doar ca ultimă soluție.


Reportaj realizat de Irina Marica pentru Romania-Insider.com
Foto: Ivan Cholakov / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.