Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România își depune candidatura pentru a găzdui finala Europa League în 2028 sau 2029.

Redacția•31 octombrie 2025
România își depune candidatura pentru a găzdui finala Europa League în 2028 sau 2029.

Pe scurt

Federația Română de Fotbal (FRF) a anunțat candidatura Bucureștiului pentru găzduirea finalei Europa League în 2028 sau 2029 pe Arena Națională, conform site-ului oficial al FRF. Finala Europa League este un eveniment sportiv de mare anvergură la nivel european. Istanbul va găzdui acest eveniment în 2026, urmat de Frankfurt în 2027. Arena Națională din București a găzduit anterior această competiție în 2012, când Atletico Madrid a învins Atletico Bilbao cu 3-0. După succesul organizării tragerii la sorți a grupelor și a celor patru meciuri de la EURO 2020, precum și a Campionatelor Europene sub 21 și sub 19 ani, FRF dorește să continue să promoveze România ca o destinație de top pentru evenimente sportive majore, alături de Primăria București și guvern. Președintele FRF, Răzvan Burleanu, susține că fotbalul românesc este pregătit să ofere cele mai bune condiții și să respecte cele mai înalte standarde în organizarea finalei Europa League. România și-a demonstrat capacitatea de a organiza cu succes astfel de evenimente majore, fiind un partener competitiv pentru UEFA în circuitul fotbalistic european. Burleanu a declarat că FRF dorește să folosească moștenirea turneelor precedente organizate în țară pentru a crea un nou capitol impresionant în istoria fotbalului românesc. Această inițiativă subliniază angajamentul României de a se afirma pe scena sportivă internațională, combinând experiența organizatorică cu entuziasmul pasionaților de fotbal. Găzduirea finalei ar reprezenta nu doar un impuls economic, ci și o confirmare a potențialului și talentului local.

România își depune candidatura pentru a găzdui finala Europa League în 2028 sau 2029.

Federația Română de Fotbal (FRF) a anunțat recent că Bucureștiul va candida pentru a găzdui finala Europa League în 2028 sau 2029. Evenimentul ar urma să aibă loc pe Arena Națională, conform site-ului oficial al FRF. Această finală este considerată un eveniment sportiv de amploare la nivel european.

Într-un context mai larg, finala Europa League din 2026 va fi găzduită de Istanbul, iar în 2027 va fi rândul orașului Frankfurt. Bucureștiul nu este la prima încercare de a organiza o finală de Europa League pe Arena Națională, existând deja un precedent în 2012, când Atletico Madrid a câștigat cu 3-0 împotriva echipei Atletico Bilbao.

„După reușita organizării tragerii la sorți pentru faza grupelor și a celor patru meciuri de la EURO 2020, precum și după găzduirea campionatelor europene Under-21 și Under-19, dorim să promovăm în continuare România ca o destinație de top pentru evenimente sportive majore”, a declarat Federația într-un comunicat de presă.

În acest demers ambițios, FRF va avea alături parteneri importanți precum Primăria Capitalei și guvernul României.

Președintele FRF, Răzvan Burleanu, și-a exprimat încrederea că fotbalul românesc este pregătit să ofere cele mai bune condiții și să îndeplinească cele mai înalte standarde pentru organizarea finalei Europa League. "România a demonstrat deja că are capacitatea să organizeze cu succes astfel de evenimente majore, fiind un partener competitiv pentru UEFA în circuitul fotbalistic european. Acum dorim să folosim moștenirea turneelor anterioare găzduite în țara noastră pentru a crea un nou capitol impresionant în istoria fotbalului românesc", a adăugat Burleanu.

Prin această inițiativă, România își reafirmă dorința de a continua pe drumul succesului în organizarea de evenimente sportive internaționale, întărind astfel imaginea țării ca o destinație de încredere pe scena fotbalului european. Dacă România va fi selectată pentru a găzdui finala Europa League în 2028 sau 2029, ar fi o nouă onoare și o oportunitate pentru dezvoltarea infrastructurilor sportive și atragerea de noi turiști.

Bucureștiul, cu acordeonul său urban vibrând de viață și Arena Națională printre bijuteriile sale sportive, așteaptă cu entuziasm o decizie favorabilă care i-ar putea ridica prestigiul la noi culmi pe scena europeană.

Photo by Mihai Olaru | Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.