Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România își consolidează parteneriatul cu OMV Petrom și prelungește licențele cu 15 ani

Redacția•11 decembrie 2025
România își consolidează parteneriatul cu OMV Petrom și prelungește licențele cu 15 ani

Pe scurt

Guvernul României a anunțat pe 10 decembrie adoptarea unor măsuri menite să 'reechilibreze cooperarea' cu OMV Petrom pentru următorii 15 ani, în baza unui acord de principiu care stabilește premisele unui parteneriat echilibrat și predictibil, cu obiectivul consolidării independenței energetice a țării pe termen apropiat. De aproape 20 de ani, România colaborează cu OMV Petrom, în urma semnării contractului de privatizare, iar decizia recentă prevede extinderea cu 15 ani a licențelor de exploatare offshore preluate la privatizare, precum și prelungirea cu doi ani a licenței de explorare pentru perimetrul Neptun Deep. În schimb, OMV Petrom s-a angajat să plătească redevențe majorate cu 40% pentru gazele onshore, să acopere costurile de închidere a sondelor neutilizate, estimate la circa 600 milioane de euro, și să renunțe la toate litigii împotriva României. Totodată, compania va recunoaște prevederile actuale ale Legii Offshore, iar colaborarea sa va ține cont de interesele naționale și ale consumatorilor români, respectând principiile concurenței în cadrul legislației naționale și europene. Măsurile agreate urmează să fie transcrise în documente legale și contractuale în următoarele două luni, detaliile rămânând în mare parte clasificate până la finalizare, care este așteptată în primul trimestru al anului 2026. OMV Petrom descrie această etapă ca un nou capitol pentru securitatea energetică a României, subliniind acordul privind obiectivele juridice și contractuale ce vor susține investițiile viitoare în explorare și producție. Astfel, România și OMV Petrom își reafirmă parteneriatul strategic, vital pentru asigurarea continuității și independenței energetice pe termen lung.

România își consolidează parteneriatul cu OMV Petrom și prelungește licențele cu 15 ani

România „echilibrează parteneriatul” cu OMV Petrom și prelungește licențele cu 15 ani

Guvernul României a anunțat pe 10 decembrie adoptarea unor măsuri menite să „reechilibreze cooperarea” cu OMV Petrom pentru următorii 15 ani, oficializând un acord principial între cele două părți. Acest acord stabilește cadrul pentru o relație echilibrată și predictibilă, cu obiectivul clar de a contribui la consolidarea independenței energetice a țării pe termen apropiat. Este de amintit că România a semnat contractul de privatizare a Petrom cu OMV acum aproape două decenii.

Într-un comunicat oficial al guvernului se precizează că toate aceste elemente interdependente vor fi transpuse în următoarele două luni în documente legale și contractuale, moment în care detaliile vor fi făcute publice. Aceasta indică faptul că măsurile convenite încă necesită o codificare juridică oficială.

De asemenea, hotărârea guvernului stabilește că prevederile care vizează „reechilibrarea” cooperării vor rămâne clasificate.

Extinderea licențelor și condițiile asociate

Printre principalele decizii adoptate se numără prelungirea cu 15 ani a licențelor de exploatare pentru perimetrele offshore preluate în momentul privatizării, precum și extinderea cu două ani a licenței de explorare pentru perimetrul Neptun Deep din zona offshore. În schimb, OMV Petrom a acceptat o creștere cu 40% a redevențelor pentru gazul extras onshore, urmată de asumarea costurilor legate de închiderea sondelelor neutilizate, în cadrul unui proces de ecologizare estimat la aproximativ 600 de milioane de euro.

Firma s-a angajat, totodată, să renunțe la toate litigiile în curs împotriva statului român, evidențiind astfel o dorință clară de colaborare pe termen lung.

Respectarea legii offshore și intereselor naționale

OMV Petrom va recunoaște dispozițiile legii privind exploatarea gazelor din Marea Neagră (Legea Offshore) în forma actuală, a mai anunțat guvernul. Deși nu este menționat explicit, această prevedere ar putea include drepturile preemptive ale statului român asupra gazelor din zăcămintele offshore.

În comunicatul oficial, se subliniază că, în toate activitățile sale, OMV Petrom va ține cont de interesele naționale ale României și ale consumatorilor autohtoni, respectând principiile concurenței, în acord cu legislația națională și europeană.

Reacția OMV Petrom și perspectivele viitoare

OMV Petrom a emis, la rândul său, un comunicat în care anunță că a „intrat în noul capitol al securității energetice a României.” Compania a confirmat că a convenit cu statul român asupra unui set de obiective legale și contractuale, menite să rezolve problemele cheie rămase și să susțină viitoarele investiții în explorare și producție pe teritoriul României.

OMV Petrom a prezentat în detaliu principalele prevederi vehiculate deja de guvern, subliniind însă că impactul net al acestor obiective va fi clarificat doar după finalizarea definitvă a procedurilor legislative și contractuale, estimate pentru primul trimestru al anului 2026.

Acest acord marchează un moment important în evoluția parteneriatului dintre România și unul dintre cei mai mari jucători pe piața energetică locală, OMV Petrom, exprimând o ambiție comună de a asigura o dezvoltare sustenabilă a resurselor energetice și de a promova securitatea energetică națională într-un context geopolitic tot mai complex.

Foto: Omvpetrom.com
Autor: Iulian | iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.