Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România investește 38 milioane EUR într-o fabrică de echipamente optice de calitate laborator

Redacția•06 decembrie 2025
România investește 38 milioane EUR într-o fabrică de echipamente optice de calitate laborator

Pe scurt

România a demarat construcția unei fabrici specializate în Măgurele, în apropiere de București, unde vor fi produse oglinzi și lentile de calitate de laborator, inclusiv componente pentru cel mai puternic laser din lume găzduit de centrul de cercetare adiacent, investiția ridicându-se la aproape 192 milioane RON (38 milioane EUR), finanțată prin Ministerul Dezvoltării. Noul centru va avea capacitatea de a fabrica oglinzi de înaltă precizie, evaluate la 1 milion EUR fiecare, folosind tehnologii furnizate de parteneri japonezi și se estimează că va genera venituri de milioane de euro anual odată ce va fi pe deplin operațional. Complexul va angaja zeci de specialiști români și japonezi care vor lucra la producția și repararea elementelor optice avansate utilizate în sistemele laser de înaltă energie, contribuind astfel la reducerea dependenței de importurile din Japonia pentru componentele optice mari, precum oglinzile și lentilele personalizate necesare laserului din Măgurele. Proiectul sprijină autonomia strategică a sectorului de cercetare românesc prin dezvoltarea capacității interne de a fabrica și întreține piese optice esențiale pentru fizica laserelor de putere ridicată, consolidând astfel baza tehnologică a facilității Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP). Această investiție face parte din hub-ul științific din Măgurele, care s-a dezvoltat într-unul dintre cele mai importante clustere de cercetare din România și găzduiește numeroase instituții implicate în programul ELI-NP, reprezentând un pas major spre reducerea importurilor și avansarea tehnologică în domeniul opticii și cercetării laser de ultimă generație.

România investește 38 milioane EUR într-o fabrică de echipamente optice de calitate laborator

România a demarat construcția unei facilități specializate în Măgurele, în apropiere de București, destinată producției de oglinzi și lentile de înaltă precizie utilizate în laboratoare. Printre produsele fabricate vor fi și componente pentru cel mai puternic laser din lume, găzduit chiar în centrul de cercetare adiacent, conform unui raport al Digi24. Investiția totală se ridică la aproape 192 milioane lei (echivalentul a 38 milioane euro) și este finanțată prin Ministerul Dezvoltării.

Facilități de ultimă generație pentru cercetare de top

Autoritățile au precizat că noul centru va putea produce oglinzi de o precizie extremă, fiecare valorând aproximativ un milion de euro. Tehnologia necesară pentru realizarea acestor componente de înaltă performanță este furnizată de parteneri japonezi, iar după ce va deveni pe deplin funcțional, fabrica ar urma să genereze câțiva milioane de euro anual din vânzarea produselor sale.

Complexul va angaja zeci de specialiști, atât români, cât și japonezi, care se vor ocupa de fabricarea și repararea elementelor optice avansate utilizate în sisteme laser de mare energie. Această colaborare internațională vine în contextul necesităților tehnice tot mai ridicate impuse de instrumentele de cercetare din zona Măgurele.

Reducerea dependenței de importuri și consolidarea autonomiei tehnologice

În prezent, componentele optice necesare laserului din Măgurele – inclusiv oglinzi mari și lentile personalizate – sunt importate din Japonia. Odată cu deschiderea noii fabrici, aceste elemente vor fi produse local, ceea ce va diminua considerabil dependența față de furnizorii externi și va întări baza tehnologică din jurul facilității Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP).

Scopul principal al acestui proiect este să ofere sectorului românesc de cercetare o autonomie strategică reală, prin dezvoltarea capacității interne de a fabrica și întreține piesele optice indispensabile în domeniul fizicii laserelor de mare putere. „Obiectivul noului centru este reducerea dependenței de importuri”, a declarat jurnalista Digi24, Iulia Gurguță.

Măgurele, un pol important al cercetării românești

Construcția fabricii este parte integrantă din hub-ul științific Măgurele, care s-a transformat în unul dintre cele mai importante nuclee de cercetare din țară. Zona găzduiește mai multe instituții și centre științifice legate de programul ELI-NP, coordonând eforturi interdisciplinare de anvergură în domeniul fizicii nucleare și al opticii avansate.

Investiția de aproape 38 de milioane de euro reflectă angajamentul autorităților de a susține infrastructura de cercetare și de a promova excelența tehnologică locală, poziționând România pe harta mondială a științei de vârf.

Impact economic și prospecte de dezvoltare

Conform estimărilor oficialilor, noua facilitate nu doar că va asigura producția de oglinzi și lentile de înaltă calitate, dar va și crea un număr semnificativ de locuri de muncă calificate. Această fabrică va reprezenta un pol de atractivitate profesională pentru specialiști din domeniul opticii și ingineriei laser, atât din România, cât și din străinătate.

Prin aceste investiții, România își propune să devină un actor relevant în producția de echipamente optice pentru cercetare, reducând vulnerabilitatea tehnologică asociată importurilor și creând premise pentru dezvoltarea unor tehnologii inovatoare în viitor.

Foto sursă: Facebook/Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.