Știri naționale și internaționale

România întărește apărarea Mării Negre prin achiziția unei corvete ușoare din Turcia

Redacția•06 decembrie 2025

Pe scurt

România face un pas important în modernizarea Forțelor Navale prin semnarea unui contract interguvernamental cu Türkiye pentru achiziția unei corvete ușoare de clasă HISAR, ceea ce reprezintă prima vânzare internațională a unei nave de luptă fabricate în Türkiye către un stat membru NATO și UE. Valoarea totală a contractului, de aproximativ 223 milioane de euro fără TVA, include costul navei, instruirea personalului și un pachet de suport logistic, ceremonia de semnare având loc pe 3 decembrie la Ministerul Apărării din București. Ministrul interimar al apărării, Radu Miruță, a subliniat importanța acestui proiect pentru sporirea capacității de apărare a României în Marea Neagră și asigurarea celor mai bune condiții pentru militari. Corveta Akhisar, construită de ASFAT, companie de stat turcă specializată în fabricația de nave militare, are o lungime de aproape 100 metri, deplasează circa 2.300 tone și este echipată cu un sistem propulsiv CODELOD ce asigură o viteză maximă de 24 noduri și o autonomie de până la 21 zile, fiind dotată pentru a opera elicoptere, drone, două bărci cu chila rigidă, sisteme radar avansate, sonar și armament integrat cu un sistem de comandă și control modern. Cu un echipaj de 104 membri, această navă multifuncțională este capabilă să îndeplinească misiuni complexe de recunoaștere, supraveghere, intervenție anti-teroristă, patrulare și operațiuni speciale maritime, precum și alte roluri secundare de apărare și suport. Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și avizul favorabil al comisiilor parlamentare pentru înzestrare au consolidat cadrul decizional pentru acest program multi-anual de dotare a Marinei Române, care aduce tehnologie și capacități noi în regiunea strategică a Mării Negre. ASFAT, fondată în 2018, se remarcă prin expertiză în construcția de vase militare diverse și este principalul contractor pentru programe naționale și internaționale de profil, ceea ce face această achiziție un simbol al colaborării bilaterale și al consolidării capabilităților navale românești în contextul securității euroatlantice. Această misiune militară vitală se aliniază perfect priorităților de apărare ale României, contribuind esențial la stabilitatea regională.

România își consolidează apărarea în Marea Neagră prin achiziția unei corvete ușoare din Turcia

România a făcut un pas important în procesul de modernizare a Forțelor Navale, semnând un contract interguvernamental cu Turcia pentru cumpărarea unei corvete ușoare din clasa HISAR. Această achiziție reprezintă totodată prima vânzare internațională a unei nave de luptă construite în Turcia către un stat membru NATO și Uniunea Europeană, conform declarațiilor oficiale ale companiei turce ASFAT.

Detalii financiare și logistice ale contractului

Valoarea totală a contractului, comunicată de Ministerul Apărării Naționale al României, este de 223 milioane de euro, fără TVA. Aceasta include nu doar costul navei, ci și pregătirea personalului român și un pachet de suport logistic care să asigure funcționalitatea deplină a corvetei.

Ceremonia de semnare a avut loc miercuri, 3 decembrie, la sediul Ministerului Apărării din București, marcând astfel debutul unei noi etape în întărirea capacității de apărare a țării, în special în zona strategică a Mării Negre.

Cuvântul ministrului interimar al Apărării

„Intrarea în dotarea Forțelor Navale a unei noi nave este un pas concret care întărește capacitatea noastră de apărare în Marea Neagră. Nu este vorba doar despre dotarea militară, ci și despre securitatea României și respectul față de militarii noștri, care trebuie să aibă cele mai bune condiții pentru a-și îndeplini misiunile”, a declarat Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării.

Caracteristicile tehnice ale corvetei Akhisar

Corveta Akhisar, destinată Forțelor Navale Române, are o lungime de aproape 100 de metri (99,56 m), o lățime maximă de 14,42 metri și un deplasament de circa 2.300 de tone, conform informațiilor furnizate de ASFAT, companie cu capital integral de stat, subordonată Ministerului Apărării din Turcia.

Nava este echipată cu un sistem de propulsie CODLOG, ce combină patru motoare diesel cu două motoare electrice, susținute de patru generatoare diesel. Această configurație permite o viteză maximă de 24 noduri, o viteză de croazieră de 12 noduri, precum și o autonomie de aproximativ 4.500 de mile nautice, ceea ce asigură o rezistență de până la 21 de zile fără întoarcerea în port.

De asemenea, corveta dispune de un platformă de zbor capabilă să găzduiască un elicopter cu o greutate de până la 10 tone și un vehicul aerian fără pilot (UAV). Sunt disponibile și două ambarcațiuni rigide-inflabile, de lungimi 7,5 și respectiv 5,5 metri, menite să sprijine misiunile de patrulare și intervenție.

Dotări electronice și armament

Echipamentul electronic include radar de căutare și designare țintă, radar de navigație cu probabilitate redusă de interceptare, sonar, mijloace electronice de susținere, capacități electro-optice și dispozitive de lansare chaff anti-rachetă. Armamentul principal al navei este format dintr-un tun de 76 mm și două mitraliere calibru 12,7 mm, toate integrate într-un sistem de management al luptelor ADVENT și control al focului tunului, asigurând o operativitate eficientă pe durata misiunilor.

Versatilitate operațională

Cu o echipaj format din 104 membri, corveta este proiectată să execute misiuni diverse, cum ar fi supravegherea, recunoașterea, căutarea și salvarea, operațiuni anti-terorism, patrule costiere și offshore, precum și intervenții speciale maritime. În plus, poate realiza apărare anti-aeriană, război electronic și acustic, bombardament de coastă, război asimetric, monitorizarea traficului maritim, suport pentru operațiuni amfibii și activități de instruire.

Procesul decizional și aprobările oficiale

Consiliul Suprem de Apărare al Țării a aprobat în martie 2025 programul multianual de înzestrare a Forțelor Navale cu o nouă navă de luptă. La data de 8 septembrie, comisiile comune de apărare din Senat și Camera Deputaților și-au exprimat în unanimitate acordul asupra acestei achiziții, deschizând calea pentru implementarea proiectului.

Despre ASFAT – liderul industriei militare turcești

ASFAT, fondată în 2018, este o companie de stat menită să valorifice potențialul excedentar al celor 27 de fabrici militare și 10 șantiere navale din Turcia, funcționând sub autoritatea Ministerului Apărării de la Ankara. Domeniul său de activitate cuprinde construcția de fregate, corvete, nave de patrulare, nave pentru suport logistic, docuri plutitoare, nave autonome și proiecte majore de infrastructură navală, inclusiv modernizarea și extinderea capacităților șantierelor navale.

Printre programele de anvergură gestionate de ASFAT se numără cele pentru Pakistan – programul MILGEM, cu patru corvete de clasă MILGEM, programul pentru navele de patrulare HISAR ale Marinei Turce (6 nave), proiectul distrugătorului de apărare aeriană TF-2000 și dezvoltarea primului submarin național turcesc MİLDEN.

Prin această investiție strategică, România își întărește poziția în Marea Neagră, sporind capacitatea de reacție și protecție a frontierelor maritime, într-un context regional complex ce solicită o apărare integrată și modernă.

Irina Marica
romania-insider.com
(Sursa foto: ASFAT / LinkedIn)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.