Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România instalează 2,5 GW capacitate fotovoltaică în 2025, reprezentând o treime din total la finalul anului

Redacția•15 decembrie 2025
România instalează 2,5 GW capacitate fotovoltaică în 2025, reprezentând o treime din total la finalul anului

Pe scurt

România a înregistrat o creștere impresionantă a capacității instalate de energie solară în 2025, adăugând 2,5 GW, ceea ce reprezintă o creștere de 45% față de anul precedent și aproximativ o treime din capacitatea totală estimată la sfârșitul anului, de 7,6 GW, conform datelor Solar Power Europe, preluate de Economica.net. Această performanță remarcabilă, în contextul unei scăderi ușoare a noilor instalații fotovoltaice la nivelul Uniunii Europene (-0,7% față de 2024), a plasat România ca cea mai dinamică piață între primele zece din Europa. Proiecțiile indică faptul că până în 2030 capacitatea instalată în fotovoltaice va atinge 24 GW, adică de peste trei ori mai mult decât în prezent, consolidând poziția țării pe locul șase în clasamentul piețelor cu cea mai rapidă dezvoltare. La nivel european, se preconizează o capacitate totală instalată de 718 GW până în 2030, sub ținta inițială de 750 GW. Succesul României se datorează unui cadru politic stabil și favorabil, timpilor scurți de autorizare, creșterii accelerare a implementării sistemelor de stocare a energiei (BESS), emergenței pieței PPA și licitațiilor CfD, ceea ce a permis depășirea situației dificile din Grecia, unde segmentul rezidențial este în declin din cauza eliminării treptate a schemei de net-metering și întârzierilor în implementarea net-billingului. Astfel, România devine un exemplu de succes în tranziția către energia regenerabilă în Europa, atrăgând atenția investitorilor și solidificându-și poziția pe piața fotovoltaică regională.

România instalează 2,5 GW capacitate fotovoltaică în 2025, reprezentând o treime din total la finalul anului

România instalează 2,5 GW capacitate fotovoltaică în 2025, reprezentând o treime din totalul anual

România a realizat anul acesta un avans spectaculos în sectorul energiei solare, adăugând 2,5 GW la capacitatea sa totală fotovoltaică. Această cifră reprezintă o creștere cu 45% față de anul precedent și aproximativ o treime din capacitatea totală așteptată pentru sfârșitul anului 2025, estimată la 7,6 GW. Datele provin din cel mai recent raport al Solar Power Europe, asociația europeană a industriei fotovoltaice, și au fost prezentate de Economica.net. Acest progres substanțial, în contrast cu semnele de încetinire a pieței solare în alte regiuni ale Europei, poziționează România drept cea mai rapidă piață în expansiune dintre cele mai mari zecestate europene.

În Uniunea Europeană, capacitatea fotovoltaică instalată nou în 2025 se ridică la 65,1 GW, cu o ușoară scădere de 0,7% comparativ cu 65,6 GW în 2024. Astfel, în context european, ritmul de creștere a încetinit, în timp ce România a continuat să accelereze dezvoltarea sectorului fotovoltaic.

Previziuni optimiste pentru 2030

Pe baza unui scenariu mediu, România ar putea atinge până în 2030 o capacitate instalată totală în fotovoltaic de aproximativ 24 GW, de peste trei ori mai mult decât în prezent. Această creștere amplă o va plasa pe locul șase în topul celor mai dinamice piețe europene din top 10, după țări precum Germania, Spania sau Franța.

La nivelul întregii UE, conform Solar Power Europe, capacitatea totală instalată în energia solară se estimează că va ajunge la 718 GW până în 2030. Cu toate acestea, această valoare este sub obiectivul oficial fixat la 750 GW, sugerând că există încă provocări majore de depășit pentru atingerea țintelor climatice europene.

Factorii din spatele succesului României

Solar Power Europe remarcă faptul că piața solară din România este caracterizată printr-o stabilitate continuă în segmentul centralelor fotovoltaice instalate pe acoperișuri, dar și printr-o dezvoltare accelerată în proiectele la scară largă (utility-scale). Acest trend ascendent se bazează pe o serie de factori favorizanți:

  • Un cadru legislativ și politic public solid, care sprijină dezvoltarea proiectelor energetice verzi.
  • Perioade scurte de autorizare, facilitând astfel demararea rapidă a investițiilor.
  • Implementarea accelerată a sistemelor de stocare a energiei (Battery Energy Storage Systems - BESS), esențiale pentru stabilitatea rețelelor electrice.
  • Apariția și dezvoltarea pieței de Power Purchase Agreements (PPA), contracte avantajoase pentru finanțarea proiectelor solare.
  • Organizarea de licitații competitive pentru contractele de tip Contract for Difference (CfD).

Toate acestea au condus la depășirea Greciei, o altă piață importantă din regiune care, în schimb, se confruntă cu o scădere în segmentul acoperișurilor fotovoltaice, ca urmare a eliminării treptate a schemei de net-metering și a întârzierilor în aplicarea schemei net-billing.

România – un punct de referință în Europa

Performanța României în 2025 contrastează puternic cu inerția observată pe alte piețe europene, unde semnele de oboseală și încetinire sunt tot mai evidente. O combinație între un mediu legislativ proactiv și o piață energică dinamică au transformat România într-un pol de creștere în energia solară, aducând o contribuție semnificativă la tranziția energetică regională.

Pe măsură ce Europa se pregătește pentru o transformare energetică profundă, modelul românesc ar putea reprezenta un exemplu demn de urmat, mai ales în contextul implementării de tehnologii avansate și a flexibilității pieței energetice.

Foto: Doric195/Dreamstime.com
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.