Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România ia în calcul preluarea concesiunii offshore Trident de la Lukoil

Redacția•06 decembrie 2025
România ia în calcul preluarea concesiunii offshore Trident de la Lukoil

Pe scurt

Guvernul României analizează modificări ale Legii petrolului care ar permite preluarea concesiunii offshore Trident din Marea Neagră, deținută în proporție de 87,5% de Lukoil, de către stat sau partenerul de proiect Romgaz, care deține restul de 12,5%, ca parte a alinierii la sancțiunile SUA împotriva intereselor energetice rusești, menținând totodată angajamentul față de reglementările ONU și UE. Un proiect de ordonanță de urgență publicat de Agenția Națională pentru Resurse Minerale propune modificări ce ar permite companiei de stat Romgaz să preia pachetul majoritar al Lukoil, eliminând astfel firma rusă ca titular al acordului de explorare și dezvoltare, și transferând controlul operațional către Romgaz. Documentele guvernamentale indică preferința anularii statutului de concesionar al Lukoil și transferul integral al acțiunilor către Romgaz, deși această decizie implică riscuri juridice și financiare, având în vedere investițiile consistente făcute de Lukoil în ultimii 14 ani, estimate la câteva sute de milioane de dolari, fără a fi prevăzut un mecanism de compensare, ceea ce poate genera litigii internaționale pe baza tratatelor bilaterale de investiții. Perimetrul Trident este unul dintre cele mai avansate proiecte de explorare offshore din sectorul românesc al Mării Negre, iar autoritățile susțin că ajustările legislative sunt necesare pentru a respecta regimul sancțiunilor occidentale și pentru a reduce expunerea la active controlate de Rusia în sectoare strategice. În prezent, Guvernul nu a furnizat detalii privind finanțarea preluării de către Romgaz sau impactul schimbării proprietății asupra planurilor viitoare de dezvoltare a perimetrului, iar proiectul de ordonanță se află încă în proces de revizuire interministerială, urmând să fie eventual înaintat spre aprobare cabinetului. Această inițiativă reflectă o schimbare semnificativă în politica energetică a României, în contextul tensiunilor geopolitice și al tranziției către o mai mare independență energetică a statului român.

România ia în calcul preluarea concesiunii offshore Trident de la Lukoil

România ia în considerare preluarea concesiunii offshore Trident de la Lukoil

Guvernul României analizează modificări legislative privind Legea petrolului, care ar putea permite preluarea de către stat a perimetrului offshore Trident din Marea Neagră, în prezent deținut în proporție de 87,5% de compania rusă Lukoil. Partenerul în proiect, Romgaz, deține restul de 12,5% și ar putea deveni astfel unic operator al perimetrului, conform unui raport Profit.ro. Această propunere face parte din eforturile României de a se alinia sancțiunilor impuse de Statele Unite împotriva intereselor energetice rusești, în timp ce documentele oficiale reafirmă angajamentul țării față de reglementările ONU și UE.

Un proiect de ordonanță de urgență emis de Agenția Națională pentru Resurse Minerale prevede modificări care să ofere Romgaz, companie de stat, posibilitatea de a prelua partea majoritară deținută până acum de Lukoil în concesiunea Trident. Această măsură vine ca urmare a sancțiunilor internaționale aplicate companiei rusești și ar conduce la anularea dreptului Lukoil de a mai gestiona acordul de explorare și dezvoltare, transferând controlul operațional către Romgaz.

Documentele guvernamentale indică faptul că scenariul preferat este anularea statutului de concesionar al Lukoil și transferul integral al cotei de 87,5% către Romgaz. Totuși, această abordare implică riscuri juridice și financiare importante pentru România. Lukoil a investit sute de milioane de dolari în ultimii 14 ani în acest proiect offshore, fiind implicată în activități complexe de explorare precum realizarea de sondaje seismice și foraje de mare adâncime. În acest moment, proiectul de ordonanță nu prevede niciun mecanism de compensare pentru investițiile efectuare, ceea ce ar putea duce la litigii internaționale.

Zona Trident este unul dintre cele mai avansate perimetre de explorare deepwater din sectorul românesc al Mării Negre. Specialiștii în energie avertizează că absența unui cadru clar pentru rambursarea investițiilor sau pentru achiziția cotei de la Lukoil lichidează certitudinea juridică și economică, fiind probabilă contestarea acestei măsuri prin tratatele bilaterale de protecție a investițiilor.

Autoritățile române susțin că ajustările legislative sunt necesare pentru a respecta sancțiunile occidentale și pentru a limita expunerea României la active controlate de companii rusești, considerate strategice. Guvernul nu a făcut încă publice detalii privind modul în care Romgaz va finanța eventuala preluare și nici impactul schimbării proprietății asupra planurilor de dezvoltare viitoare ale perimetrului Trident.

În acest moment, proiectul de ordonanță se află în faza de avizare interministerială, urmând să fie posibile modificări suplimentare înainte de a fi înaintat spre adoptare în ședința de guvern.

Foto: Curraheeshutter/Dreamstime.com
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.