Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

România face primul pas pentru a mări sancțiunile pentru încălcarea ordinelor de protecție.

Redacția29 octombrie 2025
România face primul pas pentru a mări sancțiunile pentru încălcarea ordinelor de protecție.

Pe scurt

Senatul României a adoptat pe 27 octombrie un proiect de lege important care extinde automat ordinele de protecție provizorii și înăsprește sancțiunile pentru încălcarea acestora, cu 120 de voturi favorabile. Modificând Legea nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice, proiectul prevede ca protecția provizorie să fie extinsă până la soluționarea în primă instanță a cererii, asigurând o mai bună protecție a victimelor. Conform proiectului, 'procurorul comunică imediat ordinul provizoriu către poliție, care ia măsuri imediat pentru a informa persoanele protejate.' De asemenea, proiectul elimină posibilitatea ca victima să retragă cererea pentru emiterea ordinului de protecție dacă a fost depusă de procuror sau un serviciu social acreditat, și stabilește sancțiuni mai aspre pentru încălcarea ordinului de protecție de către agresorii recidiviști. La expirarea măsurilor de protecție, persoana protejată, instituțiile și persoanele autorizate pot solicita un nou ordin de protecție dacă există indicii că viața sau integritatea persoanei protejate ar fi în pericol. În același timp, proiectul de lege elimină posibilitatea retragerii plângerii penale în cazurile de lovire sau vătămare corporală din culpă împotriva unui membru de familie. Senatoarea Ana-Cynthia-Ioana Păun, reprezentantă USR, a subliniat că inițiativa aduce mai multă coerență în protecția victimelor violenței domestice, contribuind la construirea unui cadru legislativ ce prioritizează siguranța înaintea birocrației. Din partea liberalilor, deputata Alina Gorghiu, președinta Comisiei speciale „România fără violență domestică”, a declarat că amendamentele adoptate întăresc protecția reală a victimelor și elimină lacunele legale care favorizau agresorii. Proiectul de lege urmează să fie trimis Camerei Deputaților pentru votul final. Această inițiativă legislativă subliniază angajamentul României de a combate violența domestică și de a proteja victimele cu o legislație mai fermă și mai eficientă.

România face primul pas pentru a mări sancțiunile pentru încălcarea ordinelor de protecție.

Senatul României a adoptat luni, 27 octombrie, un proiect de lege destinat îmbunătățirii măsurilor de protecție pentru victimele violenței domestice. Cu un număr total de 120 de voturi pentru, proiectul extinde și automatează ordinele de protecție provizorie și impune sancțiuni mai severe pentru nerespectarea acestora.

Modificările aduse legii nr. 217/2003, care vizează prevenirea și combaterea violenței domestice, prevăd menținerea ordinelor de protecție provizorie până la soluționarea cererii în primă instanță. Conform noii reglementări, "procurorul comunică imediat ordinul provizoriu către poliție, care se asigură apoi să informeze prompt persoanele acoperite de acest ordin."

Un alt aspect important al proiectului de lege este eliminarea posibilității ca victima să retragă cererea pentru emiterea unui ordin de protecție în cazul în care cererea a fost depusă în numele său de către procuror sau un serviciu social acreditat. De asemenea, propunerea legislativă prevede creșterea pedepselor pentru agresorii care încalcă ordinele de protecție, în special pentru cei care au un istoric de astfel de abateri.

La finalul perioadei de protecție acordată, persoanele protejate, precum și instituțiile și persoanele autorizate, pot solicita un nou ordin de protecție dacă există suspiciuni rezonabile că viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea persoanei protejate sunt în pericol. Totodată, proiectul de lege prevede și eliminarea opțiunii de retragere a plângerii penale în cazurile de lovire sau vătămare corporală din culpă în cadrul familiei.

Senatoarea Ana-Cynthia-Ioana Păun, reprezentantă a Uniunii Salvați România (USR), a remarcat că acest proiect de lege adaugă coerență eforturilor de protecție a victimelor violenței domestice. Ea a declarat pentru Agerpres: „Este o îmbunătățire firească a unui cadru legislativ pe care îl construim pas cu pas, punând siguranța mai presus de birocrație.”

Alina Gorghiu, președinta Comisiei Speciale „România Fără Violență Domestică” și deputat liberal, a subliniat că modificările adoptate contribuie la „consolidarea unei protecții reale” pentru victime și la eliminarea „lacune legale care favorizau agresorii.”

Proiectul de lege urmează să fie supus votului final în Camera Deputaților.

Această inițiativă legislativă reflectă un pas semnificativ al României în direcția protejării mai eficiente a victimelor violenței domestice, consolidând cadrul legal existent și asigurând o mai mare rigoare în aplicarea măsurilor de protecție. Implementarea acestor reguli noi demonstrează un angajament ferm de a îmbunătăți sistemul de justiție în favoarea celor afectați de acest fenomen îngrijorător.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.