Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România evită preluarea gestionării rafinăriei Lukoil, conform informațiilor oficiale

Redacția•20 noiembrie 2025
România evită preluarea gestionării rafinăriei Lukoil, conform informațiilor oficiale

Pe scurt

Autoritățile române intenționează să evite preluarea directă a managementului rafinăriei Petrotel, parte a activelor Lukoil, și să faciliteze în schimb vânzarea rapidă a acestora printr-o legislație-cadru, conform informațiilor Digi24. Inițial, ministrul energiei, Bogdan Ivan, susținea că România trebuie să preia controlul rafinăriei până la termenul de 21 noiembrie impus de sancțiunile SUA, însă strategia s-a schimbat din cauza lipsei unui flux de numerar imediat de 200 de milioane de euro necesar pentru punerea rapidă în funcțiune a rafinăriei în cazul naționalizării temporare. Statele Unite au extins perioada până la 13 decembrie, oferind astfel un răgaz suplimentar. Guvernul român pregătește adoptarea unui act normativ până la 21 noiembrie care să permită scoaterea la vânzare a rafinăriei sub supravegherea statului, în vederea finalizării rapide a tranzacției, iar în a doua etapă, până pe 13 decembrie, va fi elaborat și un alt act pentru gestionarea vânzării celor aproximativ 300 de benzinării Lukoil. Această abordare vine după speculațiile potrivit cărora România ar putea prelua temporar activele printr-un model similar cu cel aplicat în Bulgaria și Germania, ceea ce însă nu s-a concretizat, principalul motiv fiind protejarea locurilor de muncă pentru cei 5.000 de angajați și asigurarea stabilității sistemului energetic național, toate într-un context în care sancțiunile americane împotriva Lukoil și altor companii rusești, ca Rosneft, au impus un termen scurt („wind-down”) pentru încheierea activităților internaționale ale grupului până la finalul lunii noiembrie. Această decizie reflectă angajamentul SUA de a susține măsuri internaționale ferme pentru a determina Rusia să se angajeze serios în procesul de pace și încetarea conflictului din Ucraina. Astfel, România preferă acum o strategie orientată spre vânzarea controlată a activelor Lukoil, evitând o preluare directă care ar necesita investiții semnificative și riscuri operaționale pe termen scurt.

România evită preluarea gestionării rafinăriei Lukoil, conform informațiilor oficiale

România evită preluarea directă a rafinăriei Lukoil și pregătește legislație pentru vânzarea activelor

Autoritățile române intenționează să elaboreze un cadru legislativ care să faciliteze vânzarea activelor companiei Lukoil, inclusiv a rafinăriei Petrotel, potrivit unor surse citate de Digi24, implicate în negocieri. Inițial, ministrul energiei, Bogdan Ivan, afirmase că România trebuie să preia controlul asupra rafinăriei Lukoil și să nu solicite o prelungire a termenului limită din 21 noiembrie pentru încetarea activității, conform sancțiunilor impuse de Statele Unite.

Între timp, autoritățile americane au decis să extindă termenul cu încă trei săptămâni, până pe 13 decembrie, oferind astfel un răgaz suplimentar pentru gestionarea situației.

Motivul schimbării de strategie: cash-flow-ul insuficient

Principala cauză a modificării abordării României este lipsa unui flux financiar imediat de aproximativ 200 de milioane de euro, sumă necesară pentru a reporni rapid activitatea rafinăriei în cazul unei naționalizări temporare. Această realitate economică a determinat guvernul să renunțe, cel puțin momentan, la ideea preluării directe a rafinăriei.

În schimb, executivul vrea să adopte până la data de 21 noiembrie un act normativ care să permită scoaterea la vânzare a rafinăriei sub supravegherea statului și să asigure realizarea cât mai rapidă a tranzacției, transmite Digi24.

Următoarea etapă: reglementarea vânzării stațiilor de carburanți

Într-o fază ulterioară, guvernul va supune aprobării un al doilea act normativ, estimat să fie adoptat până la 13 decembrie, care va reglementa procedura de vânzare și transfer a rețelei de aproximativ 300 de stații de carburanți aflate și ele în portofoliul Lukoil România.

Contextul inițial și argumentele ministrului energiei

Pe 11 noiembrie, ministrul Bogdan Ivan sugera că România ar urma să preia temporar activele Lukoil, urmând modelul aplicat deja în Bulgaria și Germania. Potrivit ministrului, controlul asupra rafinăriei Petrotel este esențial pentru a asigura implementarea completă a măsurilor internaționale, pentru protejarea celor 5.000 de angajați și pentru menținerea stabilității și securității sistemului energetic național.

Sancțiunile americane împotriva Lukoil

Statele Unite au impus sancțiuni dure împotriva unor companii rusești importante, printre care Rosneft și Lukoil, ca răspuns la „lipsa unui angajament serios al Rusiei pentru un proces de pace care să pună capăt războiului din Ucraina”. Această decizie, oficializată de Departamentul de Trezorerie al SUA prin includerea Lukoil pe lista entităților sancționate, a declanșat necesitatea vânzării rapide a tuturor activelor internaționale ale grupului.

Termenul impus pentru încheierea activităților internaționale – cunoscut sub denumirea de „wind-down” – este sfârșitul lunii noiembrie, presând astfel compania să finalizeze cât mai urgent transferul proprietății.

Prin urmare, în fața constrângerilor financiare și a complexității procesului, România pare să opteze pentru o soluție legislativă care să faciliteze vânzarea și transferul activelor Lukoil în mod transparent și rapid, evitând astfel o preluare directă temporară care ar fi implicat costuri și riscuri semnificative.

Foto: Petrotel.lukoil.com
Contact: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.