Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România evacuează locuitorii de lângă granița Dunării după izbucnirea incendiului la o navă LPG cauzat de atacul cu dronă rusească în Ucraina

Redacția•17 noiembrie 2025
România evacuează locuitorii de lângă granița Dunării după izbucnirea incendiului la o navă LPG cauzat de atacul cu dronă rusească în Ucraina

Pe scurt

Autoritățile române au demarat evacuări preventive în localitățile Plauru și Ceatalchioi din județul Tulcea, ca răspuns la un atac cu drone rusești asupra portului ucrainean Izmail, soldat cu aprinderea unui vas de gaz petrolier lichefiat (GPL) aflat foarte aproape de granița României. Incidentul a declanșat un incendiu în timpul unor lovituri nocturne rusești asupra unor ținte de lângă Dunăre, generând preocupări majore privind siguranța populației și a bunurilor din zonă, motiv pentru care Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), în colaborare cu structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, a ordonat evacuarea temporară a oamenilor și animalelor care locuiesc în proximitatea potențialei zone de explozie. Până în prezent, 15 persoane din Plauru au fost relocate în Ceatalchioi, unde au fost pregătite facilități de cazare. Această măsură preventivă rămâne în vigoare până când riscurile vor fi complet eliminate, comitetul județean pentru situații de urgență monitorizând continuu evoluția situației și coordonând intervențiile. Ministerul Apărării Naționale a confirmat că sistemele radar și de supraveghere au detectat ținte aeriene în spațiul aerian ucrainean de lângă Tulcea în timpul atacului, iar un mesaj RO-Alert a fost transmis populației din nordul județului la ora 02:30, însă nu au fost înregistrate intrări neautorizate în spațiul aerian românesc. Totodată, MApN a anunțat inspecții în zonele de risc și a condamnat ferm loviturile rusești, calificându-le drept atacuri nejustificate asupra infrastructurii civile ucrainene și încălcări grave ale dreptului internațional. Localitatea Plauru revine frecvent în atenția publicului din cauza poziției sale sensibile la granița cu Ucraina și a tensiunilor generate de conflictul armat din țara vecină. Astfel, România demonstrează o stare de alertă și o capacitate de reacție rapidă pentru protejarea cetățenilor în contextul instabilității de la frontieră.

România evacuează locuitorii de lângă granița Dunării după izbucnirea incendiului la o navă LPG cauzat de atacul cu dronă rusească în Ucraina

Actualizare: România evacuează locuitorii din zonele de lângă granița Dunării după ce un atac cu dronă rusesc asupra Ucrainei a aprins o navă cu GPL

Autoritățile române au dispus evacuarea preventivă a locuitorilor din apropierea frontierei cu Ucraina, în județul Tulcea, ca urmare a unui incident declanșat de un atac cu dronă rusă asupra portului ucrainean Ismail. În urma loviturii, o navă încărcată cu gaz petrolier lichefiat (GPL), aflată în apropierea graniței românești, a fost cuprinsă de incendiu, punând în pericol comunitățile locale.

Măsuri imediate de evacuare pentru siguranța populației

În dimineața zilei de luni, 17 noiembrie, autoritățile din Tulcea au intervenit prompt și au ordonat evacuarea preventivă a satului Plauru, situat foarte aproape de zona în care flăcările au izbucnit. General Inspectoratul pentru Situații de Urgență (IGSU) a anunțat că, în colaborare cu structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, locuitorii și animalele din zonele de risc au fost mutați temporar pentru a elimina orice pericol de explozie sau alte consecințe grave.

Până în prezent, 15 persoane din Plauru au fost evacuate și transportate în satul Ceatalchioi, care dispune de spații de cazare pregătite pentru a-i primi pe cei afectați, conform comunicatului IGSU din dimineața zilei de luni.

Această măsură de protecție va rămâne în vigoare până când specialiștii vor confirma că riscurile au fost eliminate. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Tulcea și-a activat planul de monitorizare și coordonare a intervențiilor, urmărind evoluția situației în timp real.

Monitorizarea aeriană și alerta populației

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a precizat că sistemele radar și de supraveghere au detectat și urmărit mai multe ținte aeriene care au survolat spațiul aerian ucrainean lângă județul Tulcea în noaptea de duminică spre luni, în timpul atacului. La ora 02:30, autoritățile au emis o alertă RO-Alert pentru locuitorii din partea de nord a județului, informându-i despre pericolul iminent.

Totuși, MApN a subliniat că nu s-a înregistrat nicio încălcare a spațiului aerian românesc, iar intervențiile militare românești vor include în cursul zilei de astăzi verificări în zonele cu potențiale riscuri generate de evenimentele nocturne. De asemenea, structurile aliate sunt ținute la curent în timp real cu cele întâmplate la frontieră.

Condamnarea atacurilor și impactul asupra localităților din zonă

Ministerul Apărării din România a condamnat ferm atacurile rusești, considerându-le acte nejustificate care vizează infrastructura civilă din Ucraina și constituie încălcări grave ale dreptului internațional.

Localitatea Plauru a fost în centrul atenției de mai multe ori în contextul conflictului din Ucraina, datorită amplasării sale extrem de aproape de graniță și a incidentelor generate de războiul din țara vecină. Situațiile tensionate din zonă impun un nivel sporit de vigilență și pregătire din partea autorităților române pentru a proteja cetățenii și bunurile acestora.

Decizia de evacuare extinsă și măsurile de siguranță

În urma ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Tulcea, desfășurată luni la ora 13:00, s-a decis extinderea ordinului de evacuare și către locuitorii din Ceatalchioi, transmite IGSU. Măsura vizează atenuarea oricăror riscuri și protecția atât a populației, cât și a animalelor din zonă.

În ambele comunități, Plauru și Ceatalchioi, evacuarea este o măsură temporară, însă esențială pentru siguranța locuitorilor în acest context tensionat și imprevizibil.

Această situație accentuează vulnerabilitatea regiunii Dunării în fața escaladării conflictului din Ucraina și relevă importanța colaborării interinstituționale rapide și eficiente pentru gestionarea situațiilor de criză la frontiera de est a României.

Foto credit: Inquam Photos / Ovidiu Micsik
Autor: Irina Marica

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.