Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România desfășoară o nouă misiune medicală de evacuare a civililor din Gaza

Redacția•09 decembrie 2025
România desfășoară o nouă misiune medicală de evacuare a civililor din Gaza

Pe scurt

România a organizat pe 8 decembrie 2025 o nouă misiune medicală de evacuare pentru civili din Gaza, transportând opt pacienți palestinieni și 29 de însoțitori la București pentru tratament, conform Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU). Pacienții, care nu aveau acces la îngrijiri medicale adecvate, au fost evacuați cu un avion C-130 Hercules al Forțelor Aeriene Române, în cadrul unei operațiuni lansate dimineața, când aeronava a decolat de pe Aeroportul Otopeni spre aeroportul Ilan și Asaf Ramon din Israel. După evaluările medicale și îmbarcarea evacuaților, avionul a plecat din Israel în jurul orei 17:30 și a ajuns la baza 90 Transport Aerian din București înainte de ora 22:00. Asistența medicală pe timpul zborului a fost asigurată de o echipă mixtă formată din cadre medicale SMURD de la Spitalul Clinic de Urgență București și militari din Ministerul Apărării, cu un ofițer DSU prezent la bord. Odată ajunși în țară, echipajele ISU București-Ilfov au oferit asistență medicală și transport către alte unități medicale. Ulterior, datorită sprijinului unui avion slovac, doi pacienți cu însoțitorii lor au fost transferați în Norvegia, iar patru pacienți cu aparținătorii au fost duși în Belgia, în timp ce doi pacienți vor primi tratament specializat în România. Misiunea, a opta anul acesta pentru civilii din Gaza, a fost realizată la solicitarea Centrului de Coordonare a Răspunsului de Urgență al UE prin Mecanismul de Protecție Civilă, implicând cooperarea mai multor instituții românești, autorități israeliene, Organizația Mondială a Sănătății și parteneri umanitari. Această serie de operațiuni umanitare, care includ și misiuni similare din lunile ianuarie, martie, aprilie, mai, iulie, septembrie și octombrie, evidențiază angajamentul României în sprijinirea persoanelor afectate de criza din Gaza, subliniind rolul crucial al colaborării internaționale pentru asigurarea accesului la îngrijiri medicale în zonele vulnerabile.

România desfășoară o nouă misiune medicală de evacuare a civililor din Gaza

România efectuează o nouă misiune de evacuare medicală a civililor din Gaza

Luni, 8 decembrie, România a realizat o nouă misiune umanitară de evacuare medicală pentru civili din Fâșia Gaza, transportând către București opt pacienți palestinieni împreună cu 29 de însoțitori, pentru a beneficia de tratamente medicale specializate. Operațiunea, organizată de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), a fost realizată cu un avion C-130 Hercules al Forțelor Aeriene Române, destinat să sprijine pacienții care nu aveau acces la asistență medicală adecvată.

Misiunea a demarat în cursul dimineții, când aeronava Ministerului Apărării Naționale a decolat de pe Aeroportul Otopeni cu destinația Aeroportul Ilan și Asaf Ramon din Israel. După evaluările medicale și îmbarcarea evacuaților, avionul a plecat din Israel în jurul orei 17:30 și a ajuns pe Aeroportul 90 Transport Aerian din București cu puțin înainte de ora 22:00 în aceeași zi.

Pe durata zborului, tratamentul medical a fost asigurat de o echipă mixtă formată din cadre medicale de la unitatea UPU-SMURD a Spitalului Clinic de Urgență București și reprezentanți ai Ministerului Apărării, fiind prezentă și o persoană de legătură din partea DSU. În momentul aterizării, echipaje de urgență de la ISU București-Ilfov au oferit asistență medicală suplimentară și au facilitat transferul către unitățile medicale.

Ulterior, cu sprijinul unui avion slovac, doi pacienți și rudele lor au fost transportați către Regatul Norvegiei, iar patru pacienți împreună cu însoțitorii lor au fost duși în Regatul Belgiei. Ceilalți doi pacienți vor beneficia de tratament specializat în cadrul unor instituții medicale din România, după cum a precizat DSU.

Misiunea a fost organizată la solicitarea Centrului European pentru Coordonarea Răspunsului la Urgențe, prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, și a implicat colaborarea strânsă dintre instituțiile românești, autoritățile israeliene, Organizația Mondială a Sănătății și parteneri umanitari internaționali.

Aceasta reprezintă a opta misiune de sprijin medical pentru civili din Gaza realizată de România în cursul acestui an, după operațiuni similare în lunile ianuarie, martie, aprilie, mai, iulie, septembrie și octombrie, precum și trei misiuni desfășurate în 2024.

Prin aceste acțiuni, România continuă să demonstreze angajamentul său pentru susținerea populației civile afectate de conflictele din zonă, contribuind activ la eforturile internaționale de salvare și asistență medicală.

Foto: Facebook/Departamentul pentru Situații de Urgență
Reportaj realizat de Irina Marica – irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.