Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România depune a patra cerere de plată PNRR, în valoare de 2,62 miliarde euro

Redacția•22 decembrie 2025
România depune a patra cerere de plată PNRR, în valoare de 2,62 miliarde euro

Pe scurt

România a depus oficial cererea pentru a patra tranșă de plată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,62 miliarde de euro, ce cuprinde 62 de obiective și jaloane aferente fondurilor nerambursabile europene, potrivit ministrului investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru. Implementarea PNRR este considerată un proiect esențial pentru dezvoltarea economică a țării, având impact în sectoarele infrastructurii, sănătății, educației, mediului, digitalizării, culturii, energiei și eficienței energetice. Printre jaloanele principale se numără adoptarea proiectelor pentru reabilitarea a 13 baraje și modernizarea sistemelor de protecție împotriva inundațiilor, înființarea unor oficii unice pentru consultanță energetică, listarea până la 15% din acțiunile Hidroelectrica, intrarea în vigoare a legilor justiției, atingerea unui grad de ocupare de 85% în pozițiile de procuror în cadrul DNA, precum și investiții pentru digitalizarea sistemului judiciar. Toate ministerele au avut responsabilitatea de a îndeplini jaloane specifice, exemplu în acest sens fiind Ministerul Sănătății, care a renovat sau echipat peste 2.000 de cabinete de medicină de familie și Ministerul Muncii, care a modernizat 50 de centre de zi pentru persoane cu dizabilități. România a mai transmis anterior trei cereri de plată în cadrul PNRR, prima în valoare de 3 miliarde de euro, aprobată în septembrie 2022, a doua în decembrie 2022, de 3,22 miliarde de euro, evaluată pozitiv în iunie 2023, iar cea de-a treia parțial plătită, din cauza neîndeplinirii unui jalon legat de pensiile magistraților, cu o decizie ce urmează să fie clarificată în urma analizei Curții Constituționale în decembrie 2025. Totalul alocării pentru România în cadrul PNRR este de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi, iar Comisia Europeană are un termen de reacție de maximum 60 de zile pentru aprobare, consolidând astfel potențialul de creștere și reformă durabilă a țării pe multiple paliere strategice.

România depune a patra cerere de plată PNRR, în valoare de 2,62 miliarde euro

România a depus cererea pentru a patra tranșă din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde euro

România a transmis oficial Comisiei Europene cea de-a patra cerere de plată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare totală de 2,62 miliarde de euro. Această solicitare include 62 de obiective și jaloane, toate aferente strict componentei de fonduri nerambursabile din PNRR, a declarat ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, citat de Digi24.

Potrivit ministrului, „implementarea PNRR reprezintă unul dintre cele mai semnificative proiecte ale României, al cărui succes va influența profund dezvoltarea economiei naționale din multiple perspective: infrastructură, sănătate, educație, mediu, digitalizare, cultură, energie și eficiență energetică.”

Repere esențiale din cererea de plată

Printre principalele jaloane cuprinse în această cerere se numără adoptarea unor concepte de proiect pentru reabilitarea a 13 baraje existente și lucrări de modernizare a protecției împotriva inundațiilor. De asemenea, sunt vizate înființarea punctelor unice de informare pentru servicii de consultanță energetică și listarea a unei participații de până la 15% din acțiunile Hidroelectrica. În plus, în pachetul de reforme regăsim intrarea în vigoare a legilor justiției, atingerea unui grad de ocupare de 85% a posturilor de procurori în cadrul DNA și investiții în digitalizarea sistemului judiciar.

Fiecare minister și-a asumat îndeplinirea unor jaloane specifice pentru această etapă a PNRR. De exemplu, Ministerul Sănătății a renovat sau echipat peste 2.000 de cabinete de medicină de familie. Ministerul Muncii a modernizat 50 de centre comunitare de zi destinate persoanelor cu dizabilități.

Dragoș Pîslaru a subliniat că termenul pentru feedback-ul Comisiei Europene privind această cerere este de maximum 60 de zile.

Din istoricul cererilor de plată PNRR

Prima cerere de plată, în valoare de 3 miliarde euro, a fost transmisă la 31 mai 2022 și aprobată în septembrie 2022, cuprinzând 21 de ținte și jaloane. Pe 15 decembrie 2022, România a depus a doua cerere, în valoare de 3,22 miliarde euro, condiționată de îndeplinirea a 51 de obiective pentru primele două trimestre ale anului 2022. Această solicitare a primit aviz favorabil în iunie 2023.

Cererea pentru a treia tranșă a fost transmisă în decembrie 2023, însă plata a fost făcută doar parțial. Deși toate jaloanele trebuiau încheiate până pe 28 noiembrie, România nu a îndeplinit încă milestone-ul 215, cel referitor la pensiile magistraților. În prezent, rămâne incert dacă fondurile aferente vor fi eliberate, fiind așteptată o decizie a Curții Constituționale privind legea pensiilor magistraților, programată pentru 28 decembrie.

Bugetul total al PNRR pentru România

România beneficiază de un pachet total de 28,5 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care 13,6 miliarde euro reprezintă granturi nerambursabile, iar 14,9 miliarde euro sunt alocate sub formă de împrumuturi.

Acest plan ambițios este considerat vital pentru transformarea economiei românești și pentru ridicarea nivelului de trai, incluzând investiții majore în sectoare esențiale și reforme instituționale complexe.

Sursă foto: gov.ro
Autor: Radu, Romania Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.