Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România confirmă sprijinul pentru centrala modulară nucleară mică de la Doicești

Redacția•21 decembrie 2025
România confirmă sprijinul pentru centrala modulară nucleară mică de la Doicești

Pe scurt

Ministerul Energiei din România și-a reafirmat angajamentul ferm față de proiectul centralei nucleare modulare mici (SMR) din Doicești, aflat în prezent în a doua fază de studii de proiectare și fezabilitate, explorând totodată noi opțiuni de finanțare și potențialul dezvoltării unor proiecte similare pe teritoriul țării. Cu o capacitate instalată de 6 reactoare modulare mici, fiecare de 77 MW, proiectul urmează să asigure un total de 462 MW de energie de bază cu un factor de capacitate ce depășește 95%, folosind o tehnologie recunoscută internațional și unică la nivel mondial, aprobată de două ori de autoritatea nucleară din SUA. Potrivit ministrului Bogdan Ivan, echipa de proiect este aproape de finalizarea ultimelor etape pentru o decizie finală de investiție, care se preconizează pentru anul viitor, iar structura acționariatului RoPower Nuclear – formată din Nuclearelectrica și Nova Power and Gas – va rămâne neschimbată pe această perioadă, deși proiectul este deschis potențialilor noi investitori după încheierea studiului de fezabilitate. Nova Power&Gas, parte a grupului E-INFRA și deținător a jumătate din compania de proiect, continuă investițiile în acest demers crucial pentru energia verde și sustenabilă, transformând complet amplasamentul fostei centrale pe cărbune din Doicești prin ample lucrări de demolare, remediere, reciclare și modernizare a infrastructurii, pregătindu-l pentru construcția noii centrale SMR. Această inițiativă inovatoare și sigură promite nu doar stabilitate energetică fără emisii poluante, ci și oportunități economice considerabile, creând locuri de muncă, expertiză tehnologică și profit pentru companiile românești, plasând România în prima linie a dezvoltării tehnologiilor nucleare modulare mici în Europa și reafirmând poziția țării ca lider regional în sectorul energetic curat și inovator.

România confirmă sprijinul pentru centrala modulară nucleară mică de la Doicești

România reafirmă sprijinul pentru centrala modulară nucleară de la Doicești

Ministerul Energiei din România și-a reconfirmat susținerea pentru continuarea proiectului centralei nucleare modulare mici (SMR) de la Doicești, care se află în prezent în faza a doua de studii de proiectare și fezabilitate. Autoritățile explorează noi opțiuni de finanțare și deschid posibilitatea dezvoltării unor noi proiecte SMR pe teritoriul țării, cu intenția clară de a poziționa România ca un lider și promotor al tehnologiei nucleare moderne.

„În urma unor discuții aprofundate cu acționarii companiei care dezvoltă proiectul, am identificat o soluție pentru finanțarea completă a acestei etape. Conform calendarului actual, decizia finală privind investiția ar urma să fie luată anul viitor,” a transmis Ministerul Energiei, citat de Economedia.

Structura acționariatului și oportunități de finanțare

Deși este posibil ca în viitor să apară noi investitori interesați, în acest moment proiectul SMR de la Doicești va continua cu structura acționariatului neschimbată. Compania RoPower Nuclear, însărcinată cu implementarea proiectului, este deținută în proporții egale de Nuclearelectrica și Nova Power and Gas.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat importanța menținerii actualei structuri: „Echipa de proiect este aproape de finalizarea ultimei etape de studii necesare pentru o decizie corectă și finală. În acest moment, considerăm că este potrivit ca structura acționariatului să rămână neschimbată, urmând ca accesul noilor investitori să fie discutat în baza concluziilor studiului de fezabilitate.”

Despre proiectul SMR de la Doicești

Centrala modulară nucleară cu mici reactoare de la Doicești va cuprinde șase unități modulare, fiecare cu o capacitate instalată de 77 MW, ceea ce va asigura o putere totală de 462 MW pentru alimentarea constantă a rețelei. Ministerul Energiei subliniază că sistemul va funcționa cu un factor de capacitate de peste 95%, asigurând astfel o sursă stabilă și de încredere de energie.

Tehnologia folosită este unică la nivel mondial, fiind singura care a primit două aprobări de design din partea Agenției de Reglementare Nucleară din Statele Unite ale Americii. Această recunoaștere internațională oferă garanții suplimentare privind siguranța și inovația tehnologică.

Avantajele și impactul proiectului

Bogdan Ivan a precizat că proiectul oferă o soluție inovatoare pentru necesitatea unei energii de bază stabile și sigure. „SMR-urile funcționează continuu, indiferent de condițiile meteorologice, debitul apei sau intensitatea solară și, ceea ce este esențial, fără emisii poluante în atmosferă. Pe lângă energia produsă, discutăm despre consolidarea poziției României într-o industrie emergentă care generează locuri de muncă, expertiză tehnologică și profit pentru companiile autohtone,” a subliniat ministrul.

Implicarea Nova Power&Gas și transformarea sitului Doicești

Reprezentanții Nova Power&Gas, companie parte a grupului E-INFRA și coproprietar cu 50% în RoPower Nuclear, au reafirmat continuarea investițiilor în dezvoltarea primului proiect SMR din Europa. În ultimii trei ani, Nova Power&Gas a efectuat lucrări ample pentru amenajarea, modernizarea și conservarea sitului de la Doicești, pregătind terenul pentru startul construcției centralei.

”Zona Doicești a fost complet transformată. În locul uneia dintre cele mai mari termocentrale pe bază de cărbune din țară, avem acum un sit remediat, pregătit pentru dezvoltarea proiectului SMR, atât la suprafață, cât și subteran,” a declarat Septimiu Costea, CEO Nova Power&Gas.

Printre lucrările realizate pe situl Doicești se numără demolări complexe, atât subterane (fundații, facilități de depozitare combustibil, structuri metalice subterane) cât și supraetajate, precum și ample activități de remediere, igienizare, reciclare și eliminare a deșeurilor. Nu în ultimul rând, s-a efectuat reabilitarea completă a stației de transformare de 110/20 kV și conectarea acesteia la Sistemul Energetic Național.

Acest proiect reprezintă un pas important pentru România în direcția adoptării unor surse de energie curate și durabile, consolidând totodată poziția țării în domeniul tehnologiilor nucleare emergente.

Bogdan Ivan

Articol realizat de Radu pentru Romania-Insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.