Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

România confirmă primele cazuri de lepră după mai bine de 40 de ani, alte două cazuri sunt în anchetă

Redacția12 decembrie 2025
România confirmă primele cazuri de lepră după mai bine de 40 de ani, alte două cazuri sunt în anchetă

Pe scurt

România a confirmat primul caz de lepră după mai bine de 40 de ani, anunțat oficial de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, pe 11 decembrie 2025. Este vorba despre o femeie asiatică angajată ca maseuză într-un salon spa din Cluj-Napoca, fiind identificate încă trei cazuri suspecte ce sunt în prezent investigate clinic și microbiologic. Primele două paciente, în vârstă de 21 și 25 de ani, au solicitat îngrijiri medicale după apariția unor leziuni cutanate suspecte, iar biopsiile și testele genetice au confirmat infecția cu Mycobacterium leprae, agentul cauzal al leprei, excluderea tuberculozei fiind realizată prin metoda GeneXpert MTB/Rif ULTRA. Autoritățile sanitare au aplicat imediat măsuri stricte de dezinfectare, inclusiv ozonizare, intensificarea curățeniei, inspecții ale spațiilor de lucru și suspendarea temporară a activității salonului până la finalizarea anchetei epidemiologice. Tratamentul specific conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății a fost început prompt, reducând semnificativ riscul de transmitere, boala fiind caracterizată printr-o contagiozitate scăzută și necesitatea expunerii prelungite pentru infectare, nefiind transmisă prin contact casual. Ministrul Rogobete a cerut intensificarea supravegherii epidemiologice, testarea extinsă a contacților și evaluarea condițiilor de muncă și trai ale angajaților străini, solicitând asistență internațională pentru validarea protocoalelor de diagnostic și tratament. Riscul pentru populația generală rămâne scăzut, iar situația este gestionată responsabil de către Inspectoratul Sanitar de Stat în colaborare cu echipele locale și naționale de sănătate publică. Ultimul caz de lepră în România fusese identificat în 1981, iar cazurile din Europa sunt rare, apărând în general la persoane din regiunile endemice din Asia, Africa sau America Latină. Ministerul Sănătății va continua să informeze publicul pe măsură ce ancheta epidemiologică evoluează, asigurând transparență și măsuri eficiente pentru protecția sănătății publice.

România confirmă primele cazuri de lepră după mai bine de 40 de ani, alte două cazuri sunt în anchetă

România a înregistrat primul caz confirmat de lepră după o pauză de mai bine de patru decenii, iar alte două cazuri sunt momentan supuse unor investigații clinice și microbiologice, a anunțat joi, 11 decembrie, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobețe. Toate persoanele implicate sunt femei originare din Asia, care lucrau ca maseuze într-un salon SPA din Cluj-Napoca.

Detalii despre cazuri și investigații

Primele două paciente, în vârstă de 21, respectiv 25 de ani, s-au prezentat la Spitalul Județean de Urgență Cluj pe 26 noiembrie, după ce au dezvoltat leziuni cutanate ce au ridicat suspiciuni epidemiologice, a precizat ministrul. Investigațiile medicale au inclus biopsii ale țesutului cutanat. Una dintre acestea a evidențiat prezența bacililor acid-alcoolo-rezistenți, confirmând astfel prezența bolii Hansen, denumirea medicală a leprei.

Pentru excluderea tuberculozei, a fost utilizată metoda genetică GeneXpert MTB/Rif ULTRA. În paralel, alte analize histopatologice și testări Ziehl-Neelsen sunt în desfășurare pentru confirmarea infecției cu Mycobacterium leprae în cazul celorlalte trei persoane suspecte.

Până în prezent, un caz a fost oficial confirmat, în timp ce restul pacienților sunt monitorizați medical și epidemiologic.

Măsuri luate de autorități pentru prevenirea răspândirii

Conducerea DSP Cluj, prin directorul Corina Criste, a declarat pentru Agerpres vineri, 12 decembrie, că un al doilea caz confirmat de lepră în Cluj-Napoca necesită tratament specific.

Ministerul Sănătății a dispus o serie de măsuri urgente pentru a limita orice posibilă răspândire a bolii. Acestea includ dezinfecția cu ozon a tuturor spațiilor folosite de angajați, folosirea intensificată a biocidelor omologate, verificări amănunțite ale vestiarelor și spațiilor de depozitare, evaluarea obligatorie a stării de sănătate a personalului, și extinderea anchetei epidemiologice.

Totodată, activitatea salonului SPA a fost suspendată temporar până la finalizarea investigațiilor.

Tratament și informare publică

Tratamentul specific recomandat de Organizația Mondială a Sănătății a fost deja inițiat. Ministrul Rogobețe a subliniat că, odată începută terapia, riscul de transmitere scade considerabil și în cele din urmă dispare complet.

Oficialii au mai explicat că lepra este o boală cu evoluție lentă, care necesită contact prelungit pentru a fi transmisă. Nu se transmite prin strângeri de mână, îmbrățișări, proximitate scurtă, transport public sau folosirea comună a spațiilor publice.

Supraveghere epidemiologică și cooperare internațională

Ministrul Sănătății a dispus intensificarea supravegherii epidemiologice, extinderea testării persoanelor aflate în contact cu pacienții, evaluarea condițiilor de muncă și locuit ale angajaților străini, precum și solicitarea de sprijin internațional din partea OMS și a Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. Aceste colaborări vor valida protocoalele de diagnostic și tratament și vor asigura un monitorizare continuă.

Autoritățile au încurajat populația să nu intre în panică, deoarece riscul pentru cetățenii din România rămâne redus, iar situația este gestionată în mod responsabil. Inspecția Sanitară de Stat va urmări zilnic evoluția cazurilor, în cooperare cu echipele locale și centrale de sănătate publică.

Contextul istoric și situația la nivel european

Ultimul caz de lepră înregistrat în România a fost raportat în 1981, iar la nivel european, această boală rămâne extrem de rară, fiind în general descoperită la persoane venite din zone endemice din Asia, Africa sau America Latină.

Ministerul Sănătăţii a anunţat că va oferi actualizări pe măsură ce ancheta epidemiologică avansează și va continua să informeze corect și transparent publicul.


Foto: Facebook/Alexandru Rogobețe
Contact editorial: irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.