Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România confirmă creșterea economică în trimestrul 3, impulsionată de construcții și agricultură

Redacția•08 decembrie 2025
România confirmă creșterea economică în trimestrul 3, impulsionată de construcții și agricultură

Pe scurt

România a înregistrat o creștere economică de 1,6% a PIB-ului în trimestrul trei al anului, confirmată de biroul național de statistică, cu o contribuție semnificativă din sectorul construcțiilor, care a generat jumătate din această creștere printr-o valoare adăugată mai puternică cu 12,1% față de aceeași perioadă a anului precedent. De asemenea, agricultura a avut un avans impresionant de 9,2% datorat efectelor de bază pozitive, după o contracție severă în anul anterior, contribuind cu aproximativ 0,6 puncte procentuale la creșterea PIB-ului, iar industria a adus o contribuție modestă, dar pozitivă (+1,1%). Cererea internă a înregistrat o revenire solidă în trimestrul trei, cu o creștere anuală de 1,4%, determinată atât de consum (+0,8%), cât și de investiții (+3,2%), marcând o recuperare importantă după două trimestre dificile. Un alt aspect pozitiv este reducerea importurilor nete, care au atins cel mai scăzut nivel ca procent din cererea internă din 2020, demonstrând o consolidare a producției locale. Per ansamblu, în primele nouă luni ale anului, PIB-ul României a crescut cu 0,8% anual (1,5% în termeni ajustați Eurostat), iar prognozele pentru întreg anul indică o creștere moderată de aproximativ 1%, similară cu performanțele anului precedent, poziționând România printre economiile cu cea mai slabă creștere din regiune, fără perspective de îmbunătățiri semnificative în 2026. În termeni nominali, PIB-ul a atins 516 miliarde RON (101 miliarde euro), cu un deflator al PIB de 7,5%, care a contribuit la reducerea datoriei publice raportată la PIB, situată acum la 58,3%. Aceste dinamici reflectă o economie cu creștere modestă dar stabilă, susținută în special de sectoarele construcțiilor și agriculturii, alături de o ameliorare a cererii interne și o diminuare a importurilor, oferind premise pentru o dezvoltare economică echilibrată, dar lentă în perioada următoare.

România confirmă creșterea economică în trimestrul 3, impulsionată de construcții și agricultură

România confirmă creșterea economică din T3, susținută în special de construcții și agricultură

Biroul Național de Statistică din România a confirmat o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de 1,6% în trimestrul al treilea al anului (T3), echivalentă cu un avans anual ajustat de 1,2% conform metodei volumului înlănțuit (CLV) folosită de Eurostat. Aproape jumătate din această creștere s-a datorat unei activități excepționale în sectorul construcțiilor. La acestea s-au adăugat efectele pozitive de bază din agricultură, cauzate de recoltele slabe din anul precedent, precum și o ușoară redresare în industrie.

Evoluții pozitive în detaliu în T3

Analiza amănunțită a datelor privind PIB-ul din T3 a evidențiat mai multe tendințe optimiste: o redresare modestă a cererii interne, atât în consum, cât și în investiții, după două trimestre dificile marcate de incertitudini. În plus, ponderea importurilor nete în consumul intern a atins cel mai scăzut nivel din 2020 până acum, ceea ce indică o reducere a dependenței de bunurile externe. De asemenea, sectorul industrial a contribuit în mod neașteptat pozitiv la evoluția PIB-ului, o excepție în peisajul creșterii economice reduse.

Situația pe primele nouă luni și perspectivele pe întreg anul

Pentru intervalul ianuarie — septembrie, economia României a crescut cu 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, sau 1,5% ajustat în termeni CLV, o cifră mai relevantă pentru prognozele anuale. Dacă în ultimul trimestru (T4) se va înregistra o contractare economică de 2% față de trimestrul precedent — după o scădere de 0,2% în T3 — creșterea anuală totală se va situa în jurul valorii de 1%. Acest rezultat ar fi ușor superior avansului de 0,9% din 2024, dar rămâne o performanță modestă, situând România printre economiile cu cea mai slabă evoluție din regiune, cu puține perspective de îmbunătățire notabilă în 2026.

În termeni nominali, PIB-ul României a crescut cu 9,2% anual, ajungând la aproximativ 516 miliarde RON (circa 101 miliarde euro), luând în calcul un deflator al PIB-ului de 7,5%, reflectând inflatia industrială și a consumului. Aceasta a contribuit la reducerea ponderii datoriei publice raportată la PIB, care a fost revizuită recent la 58,3% la finalul lunii septembrie, față de 59,7% comunicat anterior de Ministerul Finanțelor.

Contribuțiile sectoriale la creșterea în T3

Cel mai important motor al creșterii economice din trimestrul trei a fost sectorul construcțiilor, care a adăugat 0,8 puncte procentuale creșterii PIB, datorită unei valori adăugate cu 12,1% mai mari față de anul precedent. Agricultură a înregistrat un avans impresionant de 9,2% anual, revenind după un declin profund de 14,7% observat în aceeași perioadă a anului anterior, contribuind cu aproape 0,6 puncte procentuale la creștere. Industria a afișat o performanță ușor pozitivă (+1,1% anual), aducând o contribuție marginală de 0,2 pp, dar semnificativă în contextul general al creșterii economice reduse.

Redresarea cererii interne

Pe partea cererii interne, aceasta a înregistrat cea mai puternică creștere anuală din ultimele trei trimestre, avansând cu 1,4% în T3, după o scădere severă de 2,1% în primele două trimestre – cea mai accentuată contracție după perioada pandemiei. Investițiile (formarea brută de capital fix) au înregistrat o creștere solidă de 3,2%, ceea ce a contribuit cu aproape 1 punct procentual la creșterea cererii interne. Această evoluție indică o recuperare importantă după trimestrul I și II, când investițiile au suferit scăderi anuale.

Consumul populației a cunoscut, de asemenea, o temperată, dar semnificativă creștere de 0,8% în T3, după o contracție temporară în trimestrul I (-0,6%) și o creștere modestă în T2 (+0,2%). Consumul a adus o contribuție de aproape 0,6 puncte procentuale la avansul cererii interne.

Importuri nete în scădere semnificativă

Un alt semnal pozitiv vine din reducerea semnificativă a importurilor nete de bunuri și servicii ca procent din cererea internă. Acestea au scăzut la doar 3,7% în T3, față de 5,8% în trimestrul precedent și peste 6% în primele două trimestre ale anului. Această diminuare indică o creștere a contribuției producției interne la consumul și investițiile României.

În concluzie, economia României a evidențiat în trimestrul al treilea un ritm modest, dar solid, de creștere, susținut în special de construcții și agricultură. Îmbunătățirea cererii interne și evoluțiile favorabile ale prețurilor și datoriei publice conturează un tablou economic echilibrat, însă cu perspective limitate de accelerare pe termen scurt.

Redactat de Iulian, pentru Romania Insider

Foto: Activitate în sectorul construcțiilor
Foto: Antonyesse / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.