Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România, cel mai mare exportator de cereale din UE în 2025

Redacția•30 decembrie 2025
România, cel mai mare exportator de cereale din UE în 2025

Pe scurt

În anul agricol 2025–2026, România s-a impus ca cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, vânzând peste 6,4 milioane de tone în primele 25 de săptămâni, ceea ce reprezintă 33,4% din totalul exporturilor UE în aceeași perioadă, conform datelor Economica.net. Fermierii români domină piața cerealelor precum grâul, porumbul și orzul, înregistrând o creștere semnificativă comparativ cu anul precedent, când livrările externe UE se situau în jur de 5,1 milioane de tone până în decembrie. Din cele aproximativ 19,3 milioane de tone exportate de UE în total până acum, România deține o cotă de o treime, cu un volum impresionant de 3,5 milioane de tone de grâu livrat anul acesta, depășind Franța, lider tradițional, care a exportat 3,4 milioane de tone, afectată de producția slabă din anul precedent. În plus, România conduce și în exporturile de porumb, cu 263,4 mii de tone, precum și în cele de orz, ajungând la 1,8 milioane de tone. Chiar dacă în campania 2024–2025 cantitățile exportate au fost mai mici față de anul anterior, România a rămas în topul exportatorilor europeni, generând 28% din totalul livrărilor UE, o schimbare favorizată de producția redusă din Franța. Astfel, după ce în 2023 a fost al doilea cel mai mare exportator de cereale din UE, România și-a consolidat poziția de lider în 2025, confirmându-și rolul esențial pe piața europeană a cerealelor.

România, cel mai mare exportator de cereale din UE în 2025

România încheie anul 2025 drept cel mai mare exportator de cereale din UE

România a depășit toate celelalte state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește exportul de cereale în primele 25 de săptămâni ale anului de comercializare 2025–2026, care se încheie în luna iunie. Datele arată că fermierii români au vândut peste 6,4 milioane de tone de cereale, reprezentând aproximativ 33,4% din cantitatea totală exportată de toate țările UE în aceeași perioadă, potrivit unui raport al Economica.net.

Această performanță plasează România în poziția de lider absolut în exportul de cereale la nivelul Uniunii Europene. Ţara noastră domină în principal segmentul exporturilor de grâu, porumb și orz, iar volumul cerealelor exportate a crescut comparativ cu anul precedent. În 2024, până în luna decembrie, livrările în afara blocului comunitar se ridicaseră la aproximativ 5,1 milioane de tone, conform datelor Comisiei Europene consultate de Economica.net.

La nivelul anului în curs, UE a exportat în total circa 19,3 milioane de tone de cereale, iar România asigură o treime din această cantitate. Un aspect notabil este faptul că România deține cele mai importante exporturi de grâu din uniune, cu un volum de 3,5 milioane de tone, în creștere față de cele 3,2 milioane de tone exportate în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, Franța, care a fost tradițional cel mai mare exportator de grâu, a raportat o livrare de 3,4 milioane de tone, în contextul unei producții slabe în anul precedent.

Pe lângă grâu, România conduce și în materie de exporturi de porumb, cu peste 263.000 de tone livrate, precum și în cazul orzului, unde s-au exportat aproximativ 1,8 milioane de tone.

În anul agricol 2024-2025, deși volumul exportului românesc a fost mai mic comparativ cu anul anterior, România a reușit să se poziționeze pe primul loc în clasamentul exportatorilor europeni de cereale, contribuind cu 28% din totalul livrărilor UE. Această schimbare în ierarhie a fost favorizată și de producția foarte slabă din Franța în aceeași perioadă.

Trebuie menționat că în 2023 România a ocupat locul al doilea la nivelul exporturilor de cereale din UE, fiind devansată doar de Franța. Totuși, dinamica pieței și condițiile agricole au condus în 2025 la o revoluție în topul exportatorilor europeni.

Prin urmare, România se afirmă ca un jucător-cheie în sectorul agricol european, cu o poziție de lider care aduce beneficii economice semnificative pentru țară și o recunoaștere crescută pe piața internațională a cerealelor.

Foto: Musuc Alexandr | Dreamstime.com
redacția@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.