Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România blochează vânzarea activelor locale E.ON către compania maghiară MVM

Redacția•26 noiembrie 2025
România blochează vânzarea activelor locale E.ON către compania maghiară MVM

Pe scurt

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a blocat tranzacția prin care compania maghiară MVM urma să achiziționeze activele locale ale grupului german E.ON în România, a anunțat fostul ministru al energiei, Sebastian Burduja, pe pagina sa de Facebook, decizie care nu a fost însă comunicată oficial de Administrația Prezidențială. Această hotărâre, luată în cadrul reuniunii CSAT din 24 noiembrie 2025, vine după ce în septembrie 2024 s-a făcut cunoscut acordul preliminar între MVM, o companie energetică de stat din Ungaria, și E.ON privind preluarea diviziei de furnizare a gazelor și energiei electrice în România, o tranzacție considerată de interes strategic pentru piața locală. În august 2025, Comisia pentru analiza investițiilor străine a emis un aviz negativ asupra tranzacției, ceea ce a dus la implicarea CSAT, singurul organism cu autoritatea de a decide asupra unor astfel de afaceri cu implicații politice și economice majore. Sebastian Burduja a subliniat că, în perioada când a fost ministru al energiei, s-a opus ferm și public acestei tranzacții, susținând blocarea ei în apărarea interesului național, ceea ce pare să fie reflectat în decizia recentă a CSAT, confirmând astfel poziția sa și importanța protejării suveranității energetice a României. Această evoluție evidențiază atenția sporită acordată investițiilor strategice în sectorul energetic și rolul decisiv al organismelor statului în menținerea controlului asupra infrastructurii critice.

România blochează vânzarea activelor locale E.ON către compania maghiară MVM

România blochează vânzarea activelor E.ON către compania ungară MVM, anunță fostul ministru al Energiei

Supremul Consiliu de Apărare a Țării (CSAT) a decis să blocheze tranzacția prin care grupul maghiar MVM intenționa să preia activele fostei companii germane E.ON din România, a anunțat fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, pe pagina sa oficială de Facebook, informație preluată de Bursa.ro. Decizia a fost luată la reuniunea CSAT din data de 24 noiembrie, însă nu a fost făcută publică de către Administrația Prezidențială.

În mesajul său, Burduja a precizat că pe când ocupa funcția de ministru al Energiei a fost unul dintre puținii oficiali care s-a opus deschis și argumentat acestei tranzacții, subliniind importanța blocării ei pentru protejarea interesului național. „Când eram ministru, am afirmat clar și fără echivoc că este necesar să se blocheze tranzacția MVM - E.ON Furnizare. Am fost printre puținii care au avut curajul să se opună public, cu argumente și date clare. [...] Din informațiile publice apărute astăzi, se pare că CSAT a decis exact ceea ce am susținut și apărat atunci – respingerea tranzacției și protejarea interesului național,” a scris Burduja.

Contextul tranzacției strategice

În septembrie 2024, presa din România informa că grupul MVM – o companie de stat din Ungaria, specializată în sectorul energetic – ajunsese la un acord cu grupul german E.ON privind preluarea diviziei de furnizare a gazului și energiei electrice în România. Această afacere era considerată deosebit de importantă pentru piața locală, având implicații strategice majore.

Cu toate acestea, în august 2025, Comisia de Analiză a Investițiilor Străine (CAIS) a emis un aviz negativ asupra finalizării tranzacției. Acest aviz a condus procesul spre etapa crucială a evaluării de către CSAT, singurul organism autorizat să decidă definitiv în privința unor înțelegeri cu impact politic și economic semnificativ.

Importanța deciziei CSAT

Blocarea tranzacției de către CSAT reflectă preocupările legate de securitatea energetică a României și de protejarea intereselor economice naționale față de influențe externe. Transferul activelor strategice către o companie de stat străină, în special dintr-un stat vecin, putea ridica semne de întrebare privind controlul și independența resurselor energetice vitale.

Deși detalii suplimentare despre procesul decizional și motivele specifice nu au fost încă detaliate public, poziția explicită a fostului ministru Burduja pune accent pe tensiunile și dezbaterile care au însoțit această tranzacție de-a lungul ultimilor ani.

Reacții și perspective

Decizia CSAT vine într-un moment în care piața energiei din România trece prin schimbări majore, iar obiectivele legate de independența energetică și securitatea aprovizionării sunt priorități naționale stringente. Blocarea apropierii de un grup energetic deținător de stat din Ungaria este văzută ca un pas în menținerea unui control mai strict asupra sectorului energetic intern.

Rămâne de văzut cum va evolua situația în continuare, dacă E.ON sau MVM vor încerca alte forme de colaborare sau dacă vor interveni măsuri legislative suplimentare pentru reglementarea acestui market.

Foto: Facebook/Sebastian Burduja

julian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.