Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România atrage mai puțini turiști străini decât în perioada comunistă

Redacția•07 noiembrie 2025
România atrage mai puțini turiști străini decât în perioada comunistă

Pe scurt

România atrage astăzi mai puțini turiști străini decât în perioada comunistă, fiind singura țară din Europa cu o astfel de situație, avertizează Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), conform Agerpres. În 1980, România a primit peste 3,4 milioane de turiști internaționali, față de puțin peste 2 milioane în prezent, iar chiar după Revoluția din 1989 sosirile străine au depășit temporar 3,2 milioane ca urmare a curiozității pentru o țară deschisă, însă această curiozitate nu s-a transformat într-o strategie sustenabilă. ANAT critică lipsa de continuitate a politicilor turistice, investiții insuficiente, bugetul minim alocat promovării naționale de doar 2 milioane de euro anual concentrat în special pe târguri și neimplementarea stimulentelor legislative pentru agențiile care aduc turiști străini. În comparație, țările vecine precum Albania, Ungaria și Bulgaria au înregistrat creșteri spectaculoase, depășindu-ne de mai multe ori numărul vizitatorilor, iar România se clasează mult sub destinații ca Franța, Spania sau Grecia referitor la numărul turiștilor cazați. Deși în 2023 la granițe au fost înregistrați aproape 15 milioane de intrări străine, majoritatea erau vizitatori de tranzit care nu au petrecut nopți în România, numărul efectiv al turiștilor cazați fiind comparabil cu cel din anii ’80. ANAT subliniază că schimbările frecvente de strategie și lipsa unei imagini clare și a unei finanțări predictibile pe termen lung au condus la stagnarea sectorului turismului, iar această neglijare ar putea costa anual României miliarde de euro și mii de locuri de muncă în domenii conexe precum ospitalitatea, transportul, cultura și comerțul. Asociația solicită ca turismul de incoming să fie declarat prioritate economică națională, tratat ca un export de servicii și sprijinit printr-o strategie multi-anuală cu bugete stabile, mecanisme transparente și parteneriat public-privat real, pentru a transforma România într-o destinație atractivă, cu turiști care nu doar tranzitează, ci rămân pentru experiențe autentice și cheltuieli locale.

România atrage mai puțini turiști străini decât în perioada comunistă

România atrage mai puțini turiști străini decât în epoca comunistă, atenționează Asociația Națională a Agențiilor de Turism

România se confruntă cu o situație unică în Europa: numărul turiștilor internaționali care îi calcă pragul a scăzut față de perioada comunistă, atrage atenția Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), conform informațiilor transmise de agenția Agerpres. Datele arată că în anul 1980 țara noastră primea peste 3,4 milioane de vizitatori străini, în timp ce astăzi acest număr abia depășește 2 milioane.

Turiștii de după 1989: curiozitate, nu strategie

După Revoluția din 1989, România a înregistrat o creștere temporară a numărului de turiști străini, ajungând la aproximativ 3,2 milioane, pe fondul interesului generat de deschiderea țării către lume. Totuși, ANAT subliniază că această curiozitate nu a fost urmată de o strategie coerentă. „Curiozitatea nu este o strategie, iar ceea ce a urmat a fost o perioadă de tranziție fără direcție clară, fără investiții și fără o viziune asumată”, a declarat asociația.

Astăzi, după mai bine de trei decenii de democrație, deschidere și integrare europeană, România abia reușește să depășească pragul a 2 milioane de turiști străini pe an, conform reprezentanților ANAT.

Critici dure la adresa autorităților

Asociația critică autoritățile pentru lipsa implementării măsurilor de stimulare a turismului incoming, în ciuda existenței unor bonusuri legale pentru agențiile care aduc turiști străini. De asemenea, bugetul național destinat promovării turismului se ridică la doar 2 milioane de euro anual, suma majoritară fiind alocată târgurilor comerciale.

Alin Burcea, președintele ANAT, afirmă că acest indicator reprezintă probabil singurul domeniu macroeconomic în care România stă mai slab decât înainte de 1989.

Țări vecine cu performanțe mult superioare

ANAT evidențiază declinul României în contrast cu creșterea spectaculoasă a turismului în țările vecine. Albania atrage aproape de șase ori mai mulți vizitatori decât România, Ungaria, deși are o populație mai mică, primește de șase ori mai mulți turiști, iar Bulgaria are de trei ori mai multe vizite turistice.

În comparație cu țări europene consacrate ca destinații turistice, România rămâne în urma majorității. Franța raportează peste 101 milioane de turiști cazați anual, Spania aproape 94 milioane, iar Grecia peste 40 milioane, în timp ce România se situează la doar 2-2,2 milioane de turiști cazați.

Mai mulți străini trec, dar puțini rămân

Deși granițele României au fost traversate în 2023 de aproape 14,8 milioane de persoane străine, majoritatea sunt turiști tranzit care nu petrec noaptea pe teritoriul țării. Numărul celor care își rezervă cazare și petrec cel puțin o noapte în România variază între 1,5 și 2,2 milioane – un nivel comparabil cu cel din anii ’80.

Cauza principală: lipsa continuității și a unei strategii clare

Declinul turismului este pus pe seama unei discontinuități cronice în politicile publice. Fiecare guvern a schimbat structurile, brandurile, prioritățile și strategiile, ceea ce a condus la o promovare fragmentată, finanțări imprevizibile și o identitate neclară pe plan internațional.

„România are mulți vizitatori de tranzit, dar prea puțini care aleg să rămână. Iar ceea ce contează cu adevărat sunt nopțile petrecute în țară, cheltuielile locale, experiențele și reputația”, spune ANAT.

Costuri majore pentru economie și potențial irosit

Reprezentanții ANAT avertizează că neglijarea turismului incoming ar putea costa România miliarde de euro anual și zeci de mii de locuri de muncă în sectoare precum ospitalitatea, transporturi, cultură și comerț.

Pentru a evita pierderile, asociația solicită ca turismul inbound să fie declarat o prioritate economică clară, tratat ca o export de servicii și susținut printr-o strategie națională pe termen lung, cu bugete stabile, mecanisme transparente și o colaborare reală între sectorul public și cel privat.

Irina Mărică
Foto: Mihocphoto/Dreamstime.com
Pentru mai multe detalii, contactați irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.