Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România are 1.500 de companii de stat; Guvernul pregătește un registru unificat ca parte a reformei

Redacția•24 noiembrie 2025
România are 1.500 de companii de stat; Guvernul pregătește un registru unificat ca parte a reformei

Pe scurt

Guvernul României pregătește o reformă majoră a celor 1.502 companii de stat, dintre care 230 operează la nivel central și 1.272 sub autorități locale, conform anunțului făcut de vicepremierul Oana Gheorghiu pe 24 noiembrie. Aceasta a dezvăluit planurile pentru un registru unificat, actualizat lunar cu date financiare, care va oferi autorităților o imagine în timp real asupra activelor de stat, completând mecanismele existente de monitorizare. Reforma vizează în special 10 companii-cheie, cu un focus inițial pe patru firme din sectorul energetic și șase din domeniul transporturilor, fiind prevăzută eliminarea managementului interimar până la 31 martie 2026 și începerea restructurării a cel puțin trei companii până la 31 august 2026, măsuri în conformitate cu Planul Național de Redresare și Reziliență. Dintre companiile centrale, 83 au înregistrat pierderi istorice semnificative, estimate la circa 14 miliarde lei, ceea ce subliniază necesitatea unei restructurări eficiente, ghidată de o nouă „hartă sectorială” care va stabili direcțiile prezenței statului în diverse ramuri economice. De asemenea, această arhitectură de reformă consolidează rolul Comitetului Național pentru Reformă și al AMEPIP, agenția responsabilă de guvernanța companiilor de stat, în colaborare cu Ministerul Finanțelor, care va evalua riscurile fiscale. Această inițiativă ambițioasă reflectă angajamentul autorităților de a eficientiza gestionarea companiilor de stat, de a reduce pierderile și de a spori transparența, contribuind astfel la o administrare publică mai responsabilă și la stimularea dezvoltării economice durabile în România.

România are 1.500 de companii de stat; Guvernul pregătește un registru unificat ca parte a reformei

România are 1.500 de companii de stat; Guvernul pregătește un registru unificat și reforme majore

Guvernul României se pregătește să lanseze o reformă amplă a companiilor de stat, a anunțat luni, 24 noiembrie, viceprim-ministrul Oana Gheorghiu. În cadrul unei întâlniri cu miniștri și comitetul național pentru reformarea companiilor de stat, reactivat recent, oficialul a prezentat planurile privind crearea unui registru unificat al acestor entități și debutul unor intervenții strategice asupra unui grup pilot format din 10 companii cheie.

Potrivit viceprim-ministrului, în acest moment, România are în total 1.502 companii de stat, dintre care 230 sunt aflate la nivel central, iar 1.272 funcționează sub autoritățile locale. Dintre companiile centrale, un grup de 83 înregistrează cele mai mari pierderi istorice, estimate la aproximativ 14 miliarde de lei, a menționat Gheorghiu, citată de News.ro.

„Astăzi reprezintă o zi importantă pentru mine, deoarece am avut ocazia să discut cu miniștrii și Comitetul Național pentru Reforma Companiilor de Stat, un organism aflat în activitate de ceva timp, dar care acum este reactivat. În cadrul acestui comitet, am prezentat structura reformei companiilor de stat așa cum o proiectăm,” a afirmat viceprim-ministrul.

Obiective clare până în 2026

Unul dintre obiectivele majore ale acestei reforme este eliminarea managementului interimar în toate companiile de stat până la data de 31 martie 2026, conform prevederilor planului de redresare și reziliență al României pentru Uniunea Europeană. Totodată, până la 31 august 2026, se dorește inițierea procesului de restructurare în cel puțin trei dintre aceste companii.

În sprijinul luării deciziilor privind restructurarea și viitoarea prezență a statului în diverse sectoare economice, se va elabora o „hartă sectorială” actualizată. Aceasta va contribui la definirea clară a rolului statului în diferite ramuri de activitate.

Rolurile instituțiilor implicate și registrul unificat

Reforma va implica o consolidare a atribuțiilor Comitetului Național și ale AMEPIP – Agenția pentru Managementul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, instituție responsabilă cu guvernanța companiilor de stat. Ministerul Finanțelor va juca, de asemenea, un rol esențial, evaluând riscurile fiscale generate de aceste entități.

Un alt pas important îl reprezintă crearea unui registru unificat al companiilor de stat, care va fi actualizat lunar cu date financiare și operaționale. Acest instrument digital va oferi autorităților o imagine clară și în timp real asupra patrimoniului și performanței acestor companii și va completa mecanismele de monitorizare deja existente.

Startul reformei – un grup pilot din energie și transport

Procesul de reformă va începe cu un grup pilot format din 10 companii strategice, dintre care patru vor proveni din sectorul energetic, iar șase din domeniul transporturilor. Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a menționat că lista finală a acestor companii urmează să fie definitivată în această săptămână.

Această abordare etapizată permite Guvernului să testeze și să ajusteze metodele și intervențiile în entitățile cu impact financiar și economic major, înainte de a extinde reforma la întregul sector al companiilor de stat.

În concluzie, reforma companiilor de stat propusă de Guvernul României își propune să aducă o transparență mai mare, o mai bună guvernanță și eficientizare economică, contribuind astfel la reducerea pierderilor și la stabilitate financiară pe termen lung. Crearea registrului unificat reprezintă o inovație importantă, facilitând controlele și deciziile strategice privind proprietățile statului.

Pe măsură ce procesul se va desfășura, publicul și mediul de afaceri vor urmări cu interes impactul acestor măsuri asupra unui segment cheie al economiei românești.

Foto: Gov.ro
Redactare: Irina Marica
Contact: irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.