Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România ar putea pierde un sfert din populație până în 2080, arată un raport

Redacția•06 decembrie 2025
România ar putea pierde un sfert din populație până în 2080, arată un raport

Pe scurt

Un raport recent al Institutului Național de Statistică (INS) arată că populația României ar putea scădea semnificativ până în anul 2080, ajungând la 14,36 milioane de locuitori, față de puțin peste 19 milioane în 2025, ceea ce înseamnă o diminuare de aproximativ 4,6 milioane de persoane sau aproape un sfert din populație. Studiul „Proiecția populației active a României până în anul 2080” prezintă trei scenarii: varianta constantă, care menține nivelurile actuale de fertilitate, speranță de viață și migrație netă din 2024; varianta medie, considerată cea mai probabilă, bazată pe tendințele recente; și varianta optimistă, ce presupune o creștere a fertilității și o îmbunătățire a speranței de viață. Conform variantei constante, populația ar scădea cu aproape un sfert până în 2080, în timp ce varianta medie estimează o reducere de 17,9%, iar cea optimistă doar 10,1%. Vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, subliniază că, indiferent de scenariu, declinul demografic este evident și va continua pe termen lung, foștii ani urmând a înregistra o reducere între o zecime și un sfert din efectivul populației actuale. Această proiecție evidențiază provocările demografice cu care se confruntă România și pune în lumină necesitatea unor politici eficiente pentru a contracara tendința de scădere a populației.

România ar putea pierde un sfert din populație până în 2080, arată un raport

România ar putea pierde aproape un sfert din populație până în 2080, arată un raport

Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS), populația României ar putea scădea semnificativ până în anul 2080, ajungând la aproximativ 14,36 milioane de locuitori, de la puțin peste 19 milioane în 2025. Aceasta ar însemna o reducere cu aproximativ 4,6 milioane de persoane, adică aproape un sfert din populația actuală, potrivit analizei intitulată „Proiecția populației active a României până la orizontul anului 2080”, citată de Agerpres.

Trei scenarii diferite pentru evoluția demografică

Proiecția INS propune trei variante distincte de evoluție demografică:

  • Varianta de referință (benchmark) păstrează constante nivelurile de fertilitate, speranța de viață și migrația netă înregistrate în 2024 pentru fiecare județ. Această variantă permite o evaluare comparativă a situației în cazul în care nu apar schimbări demografice majore.

  • Varianta medie, considerată cea mai probabilă, se bazează pe tendințele recente ale principalilor indicatori demografici, ținând cont de o ușoară creștere a natalității și o îmbunătățire a speranței de viață.

  • Varianta optimistă prezintă un scenariu favorabil, în care fertilitatea și speranța de viață cresc semnificativ, ilustrând astfel potențialul maxim de creștere a populației în condiții demografice pozitive.

Scăderea populației, o certitudine, dar în proporții diferite

Coordonatorul studiului și vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, a subliniat că toate cele trei scenarii indică o scădere a populației României, însă amploarea acestei diminuări variază semnificativ în funcție de variantă.

  • Potrivit variantei constante, populația ar scădea de la 19,036 milioane în 2025 la 14,367 milioane în 2080, ceea ce înseamnă o pierdere de aproape un sfert din locuitori.

  • Varianta medie ar conduce la o scădere cu aproximativ 3,4 milioane de persoane respectiv -17,9% față de populația din 2025, reflectând o ușoară redresare demografică prin creșterea natalității și a speranței de viață.

  • În scenariul optimist, populația României ar scădea cu doar 1,92 milioane de oameni, adică în jur de 10,1%, datorită unor condiții demografice mult îmbunătățite.

„Indiferent de varianta analizată, populația României va continua să scadă până în anul 2080, iar amploarea declinului va fi cuprinsă între o zecime și un sfert din populația actuală”, a punctat Silviu Vîrva.

Implicații și perspective demografice pe termen lung

Această perspectivă alarmantă evidențiază provocările majore cu care se confruntă România în ceea ce privește dinamica demografică. O populație activă în scădere ar putea afecta serios economia, sistemul de pensii și echilibrul social, necesitând politici publice bine gândite pentru a stimula natalitatea, a gestiona migrația și a îmbunătăți condițiile de viață pentru toate categoriile de vârstă.

Pe lângă aceste măsuri, este esențială monitorizarea continuă a indicatorilor demografici pentru a adapta rapid strategiile guvernamentale la schimbarile reale din societate.

Autor: Radu
Foto: Iakov Kalinin / Dreamstime.com

Pentru mai multe detalii, consultați raportul complet al INS pe site-ul oficial sau accesați analiza integrală la: romania-insider.com.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.