Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România aprobă 316 MW capacitate eoliană în a treia licitație CfD

Redacția•06 decembrie 2025
România aprobă 316 MW capacitate eoliană în a treia licitație CfD

Pe scurt

România a aprobat recent o capacitate totală de aproape 316 MW pentru proiecte eoliene în cadrul celei de-a treia licitații organizate sub schema Contractelor pentru Diferență (CfD), depășind pragul minim stabilit de Ministerul Energiei, conform surselor citate de Economica.net. Această a treia licitație a fost necesară din cauza numărului insuficient de proiecte aprobate în cadrul celei de-a doua runde. Scopul principal a fost acordarea de ajutor operațional pentru o capacitate de 290 MW noi de energie eoliană onshore, conform anunțului licitației din octombrie, cu un preț maxim de exercitare stabilit la 80 EUR/MWh. Toate proiectele calificate trebuie să fie finalizate până în 2028, iar capacitatea totală selectată în final a fost de 315,8 MW, cu un preț maxim de exercitare de 74,9 EUR/MWh și un preț minim de 59,95 EUR/MWh. Această inițiativă indică un impuls semnificativ pentru dezvoltarea energiei regenerabile în România, consolidând poziția țării în tranziția către surse de energie curată și sustenabilă. Astfel, în urma licitației CfD, România face pași importanți către creșterea capacității eoliene și atingerea obiectivelor energiei verzi până în 2028.

România aprobă 316 MW capacitate eoliană în a treia licitație CfD

România aprobă aproape 316 MW capacități eoliene în cadrul celei de-a treia licitații CfD

Proiectele eoliene care însumează aproape 316 MW au fost desemnate câștigătoare în cadrul celei de-a treia licitații organizate în baza schemei Contractelor pentru Diferență (CfD), depășind astfel pragul minim stabilit de Ministerul Energiei, informează surse citate de Economica.net.

Această a treia licitație a fost necesară după ce numărul proiectelor selectate în urma celei de-a doua runde s-a dovedit insuficient pentru atingerea obiectivelor de capacitate stabilite. Scopul principal al acestei etape a fost acordarea unor sprijin financiar pentru punerea în funcțiune a 290 MW din capacități noi onshore de energie eoliană, conform anunțului oficial făcut în luna octombrie.

În cadrul acestei licitații, prețul maxim stabilit pentru „strike price” a fost de 80 EUR pe MWh, iar toate proiectele care au trecut de etapa de calificare au termen de finalizare până în anul 2028. Datele obținute de Economica.net arată că, în total, capacitatea eoliană aprobată în această rundă este de 315,8 MW. Prețul maxim acceptat în licitație a fost de 74,9 EUR/MWh, în vreme ce cel minim s-a ridicat la 59,95 EUR/MWh.

Această cifră confirmă un interes puternic pentru dezvoltarea de noi parcuri eoliene în România, în contextul în care țara își propune să-și diversifice mixul energetic și să reducă emisiile de carbon prin energie verde. Schema CfD reprezintă un instrument-cheie în acest proces, oferind stabilitate financiară investitorilor prin garanția unui preț fix pe termen lung pentru energia livrată.

Ministerul Energiei a pus astfel la dispoziție un mecanism competitiv care stimulează atât extinderea capacității regenerabile, cât și implementarea proiectelor într-un interval clar definit, creând premise pentru atingerea țintei de 290 MW suplimentari în sectorul eolian onshore.

Având în vedere că termenul limită pentru finalizarea proiectelor este 2028, dezvoltatorii au la dispoziție un orizont de timp suficient pentru implementarea instalațiilor, care vor contribui la creșterea ponderii energiei regenerabile în România. Capacitatea adăugată în urma acestei runde va însemna un pas important spre independența energetică bazată pe surse curate și exploatarea potențialului eolian al țării.

Pe plan regional, România își consolidează astfel poziția pe harta energetică europeană, valorificând resursele naturale locale pentru a susține tranziția energetică impusă de directivele UE și angajamentele internaționale privind schimbările climatice.

Turbine eoliene pe fundal montan

Foto: Welcomia / Dreamstime.com

Pentru investitori și dezvoltatori, oportunitățile generate de schemele CfD sunt esențiale, oferind claritate și predictibilitate în ceea ce privește veniturile generate de noile centrale eoliene. De asemenea, aceste proiecte aduc beneficii economice semnificative prin crearea de locuri de muncă în construcția și operațiunile parcurilor eoliene.

În concluzie, succesul celei de-a treia licitații CfD reflectă atât maturitatea pieței energiei regenerabile din România, cât și angajamentul autorităților de a susține accelerarea proiectelor verzi care să contribuie la securitatea energetică și protecția mediului pe termen lung.

Contact: iulian@romania-insider.com
Sursă foto: Welcomia / Dreamstime.com
Informații suplimentare: Romania Insider – Proiecte eoliene și CfD

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.